Societatea Română de Hipertensiune Arterială (SRH) condusă de prof. univ. dr. Theodora Benedek în calitate de preşedinte, organizează în perioada 2-3 Noiembrie 2024, la Cercul Militar din Bucureşti, un congres ce va avea ca temă centrală Ghidurile Europene de Hipertensiune. SRH îşi propune să devină o platformă de comunicare între medicii reprezentanţi ai acestor specialităţi, să dezvolte programe de educaţie medicală continuă pentru îmbunătăţirea nivelului de informare asupra HTA, să iniţieze proiecte de cercetare clinice multicentrice pentru a contribui la progresul ştiinţific în acest domeniu şi, nu în ultimul rând, să participe la demersul de informare a populaţiei cu privire la utilitatea măsurării periodice a tensiunii arteriale şi a tratării corecte a HTA. O pătrime din populaţia globului suferă de hipertensiune arterială şi se estimează că cel târziu în anul 2025 numărul indivizilor care vor avea această boală va ajunge la 1,5 miliarde. Hipertensiunea arterială nu este o problemă care să ne avertizeze zilnic prin simptomele sale să ne ocupăm de ea. Cu toate acestea, infarctul cauzat de hipertensiunea arterială este o boală prea gravă pentru a ne ocupa de ea numai după ce s-a produs deja, ne spune dr. Theodora Benedek într-un scurt interviu. Soluţia?! În primul rând corectarea stilului de viaţă.
Ghidurile de management a hipertensiunii arteriale, diagnosticul şi tratamentul modern a pacientului hipertensiv, hipertensiunea şi riscul asociat, hipertensiunea – o problemă interdisciplinară, sunt temele ce se vor discuta la Congresul Societăţii Române de Hipertensiune. Când va avea loc acest eveniment?
Congresul Societăţii Române de Hipertensiune Arterială se va desfăşura în perioada 2-3 Noiembrie 2024, la Cercul Militar din Bucureşti şi va avea ca temă centrală Ghidurile Europene de Hipertensiune. Practic, congresul reuneşte medici din specialităţile direct implicate în diagnosticarea şi tratarea hipertensiunii arteriale cum sunt cardiologia, medicina internă, nefrologia, neurologia, endocrinologia, medicina generală sau cea de boli de nutriţie şi diabet. Este o colaborare interdisciplinară, care implică mai multe specialităţi, tocmai pentru că hipertensiunea determină mai multe complicaţii în tot organismul nostru, la nivel renal, cerebral, tulburări metabolice. În cadrul Congresului, vom prezenta ghidurile recente, atât cele ale Societăţii Europene de Hipertensiune (ESH) la care suntem afiliaţi, cât şi cele ale Societăţii Europene de Cardiologie, care elaborează ghiduri pe diferite patologii, cel mai recent fiind lansat anul acesta în luna august, Ghidul de Management al Hipertensiunii Arteriale. Aceste ghiduri vin în sprijinul medicilor, neavând caracter cu obligativitate, pentru că aceasta ar necesita resurse uriaşe pe care noi nu le avem. Însă medicina progresează, mereu apar medicamente noi, tehnici noi de monitorizare sau de tratament, iar ghidurile conţin recomandări formulate pe baza celor mai relevante observaţii şi studii clinice.
Tot mai mulţi tineri ajung la spital cu infarct miocardic.
Da, şi în clinica noastră observăm de la an la an cum se schimbă distribuţia pe vârste a pacienţilor, a cazurilor de infarct. În primul rând sunt o serie de obiceiuri nesănătoase pe care le are populaţia de vârstă tânără, cum ar fi alimentaţia nesănătoasă, fumatul, chiar şi consumul de substanţe interzise (pentru că o supradoză poate provoacă infarct), mai apoi consumul de alcool, sedentarismul, stresul cotidian, nopţile nedormite, statul la calculator până dimineaţa în zori, toate acestea cresc nivelul de stres şi sensibilitatea organismului la alţi factori nocivi. La tineri infarctul produce ravagii mai mari decât la vârstnici. Cei în vârstă şi-au dezvoltat, în timp. mecanismele de compensare. Astfel, la un pacient de 70 de ani cu infarct, de multe ori avem dezvoltată circulaţia colaterală, adică ateroscleroza progresând treptat, se dezvoltă vase colaterale care reuşesc să înlocuiască funcţia vasului înfundat atunci când apare infarctul. Această circulaţie colaterală suplineşte irigaţia inimii, ceea ce face ca deci infarctul să fie mai uşor de suportat. În schimb, tânărul este prins nepregătit, fără să-şi fi dezvoltat mecanismele compensatoare şi, de multe ori, infarctul la tineri debutează cu un stop cardiac.
Ce arată statisticile?
Statisticile ne arată că hipertensiunea arterială ucide, este „ucigaşul tăcut” (silent killer) al inimii deoarece progresează silenţios pe parcursul mai multor ani şi, de foarte multe ori, nu provoacă niciun simptom, însă se asociază cu complicaţii cardiovasculare, renale şi neurologice importante. Boala cardiovasculară este principala cauză de deces, în ziua de astăzi. O statistică a OMS în România arată că, 6,6 milioane de români suferă de hipertensiune, iar dintre aceştia doar 68% sunt diagnosticaţi, doar 59% sunt trataţi şi doar 30% au valorile tensionale controlate prin tratament. Datele indică faptul că, dacă rata de control a hipertensiunii ar ajunge la 50%, peste 140.000 vieţi ar fi salvate în următorii 15 ani. Ceea ce înseamnă că, avem datoria să facem mai mult. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, iar hipertensiunea arterială este responsabilă de peste 60% din decesele de cauză cardiovasculară.
Hipertensiunea arterială poate da complicaţii?
Hipertensiunea arterială necontrolată poate duce la complicaţii multiple şi devastatoare, mergând până la insuficienţa cardiacă, stroke sau deces. Pentru fiecare creştere de 20 mm Hg a tensiunii sistolice peste valoarea normală, riscul de stroke sau deces se dublează. Cu alte cuvinte, dacă în loc de 130 mmHg avem 150 mm Hg tensiunea sistolică, înseamnă că riscul este dublu de a face AVC. Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale ţine la distanţă aceste boli grave.
Care sunt valorile normale ale tensiunii?
Tensiunea arterială normală pentru adulţi este cea în jurul valorii de 120/80 mm Hg, tensiune de pilot, după cum se numeşte în popor. Orice valoare care depăşeşte 140/90 mm Hg se încadrează la hipertensiune arterială, cu risc mare de afectare a sănătăţii. Valorile tensiunii arteriale pot fi foarte diferite pentru aceeaşi persoană de la o măsurare la alta. Totul depinde de ritmul respirator şi starea emoţională. Există şi hipertensiunea de halat alb sau efectul de halat alb, pentru că există persoane care au tensiune arterială în limite normale dacă îşi fac aceasta evaluare acasă în schimb au valori uşor crescute atunci când se prezintă la medic.
Care este diferenţa dintre hipertensiunea arterială şi tahicardie?
Hipertensiunea arterială este caracterizată prin creşterea presiunii arteriale, iar tahicardia este o frecvenţă cardiacă mare, adică simţi cum bate inima prea repede. Poţi să ai o hipertensiune cu o frecvenţă cardiacă de 50 /minut, poţi să ai tahicardie cu o tensiune normală, nu au neapărat legătură. Există şi cazuri în care avem stimulare simpatică, în cazul reacţiilor emotive când cresc ambele, şi pulsul şi tensiunea, acesta este mecanismul de răspuns la stres.
Ce tratamente sunt recomandate în hipertensiunea arterială?
Ghidul european recomandă ca atunci când începem tratamentul hipertensiunii arteriale să încercăm să folosim combinaţii de medicamente într-o singură pilulă. Dacă îi prescrii pacientului 5-6 medicamente se satură şi nu mai ia nici una. Este demonstrat faptul că aderenţa la tratament este cu atât mai bună, cu cât prescriem mai puţine medicamente. Tocmai de aceea, s-a găsit soluţia de a asocia două medicamente într-o singură pastilă. Sunt foarte multe clase de medicamente pentru bolnavii de hipertensiune arterială, dar alegerea medicaţiei (betablocant, blocant al canalelor de calciu, diuretic, etc) depinde de comorbidăţile pacientului, de starea lui. Recomandarea de tratament o face medicul, adaptat fiecărui pacient în parte. Sunt mai multe medicamente din care putem alege şi alegem pe cele care fac cel mai bine tuturor afecţiunilor de care suferă pacientul şi, care totodată, fac cel mai puţin rău ca efecte adverse. De exemplu, dacă are insuficenţă cardiacă asociată hipertensiunii arteriale, atunci se recomandă un ACE inhibitor, iar dacă este tânăr cu simpaticotonie, tahicardic, se recomandă un betablocant. Tratamentul depinde foarte mult de constelaţia totală de afecţiuni de care suferă pacientul.
Cum depistăm hipertensiunea arterială?
Prin măsurarea tensiunii arteriale măcar o dată la 6 luni şi vizita la doctor pentru o examinare completă, inclusiv examenele de laborator. Aceasta pentru că hipertensiunea nu vine singură, vine cu o displidemie, cu un colesterol crescut, o boală de rinichi, de exemplu. Acest set de analize este şi decontat de Casa de Asigurări de Sănătate, cu menţiunea că măsurarea tensiunii arteriale trebuie să se facă măcar o dată pe an la medicul de familie sau medicul specialist. Hipertensiunea arterială nu prezintă, în general, simptome specifice, nu dă o durere anume sau alt simptom, aşa că singura modalitate prin care poate fi detectată o problemă sunt controalele periodice de specialitate, ca metodă de screening cardiovascular. Noi am făcut acest lucru în stradă, am mers cu cortul şi am măsurat tensiunile trecătorilor, şi mulţi au rămas suprinşi să afle că au tensiunea arterială crescută. Parcurgerea unui astfel de screening vă poate releva riscurile reale la care vă expuneţi şi, împreună cu medicul, puteţi găsi cea mai buna soluţie şi cele mai potrivite măsuri de prevenţie adaptate nevoilor dumneavoastră.
Amalia Vasilescu
