“Recuperarea în urma pandemiei mondiale a fost inegală, iar războiul din Ucraina a afectat alimentația sănătoasă. Aceasta este noua normalitate, în care schimbările climatice, conflictele și instabilitatea economică îi îndepărtează și mai mult de siguranță pe cei aflați în situații limită. Nu putem avea o abordare de tipul situația existentă e normală”.
(QU Dongyu, directorul general al FAO)
În lume se produce suficientă mâncare pentru a-i hrăni pe toți locuitorii planetei ( peste 8 miliarde), dar 733 de milioane de oameni (1 din 11) suferă de foame, în fiecare zi, din cauza șocurilor meteorologice repetate, a conflictelor, a recesiunilor economice, a inegalității și a consecințelor pandemiei. Acest lucru îi afectează cel mai grav pe cei săraci și vulnerabili, reflectând inegalitățile tot mai accentuate dintre țări.
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), peste 2,8 miliarde de oameni din întreaga lume nu își pot permite o dietă sănătoasă - 35% din populația globală, în contextul în care alimentația nesănătoasă este cauza principală a tuturor formelor de malnutriție - subnutriție, deficiențe de micronutrienți și obezitate, fenomene ce se manifestă, în prezent, în majoritatea țărilor. Persoanele vulnerabile sunt adesea nevoite să consume strict alimente de bază sau alimente mai puțin costisitoare, care pot fi nesănătoase, în timp ce alții se confruntă cu indisponibilitatea alimentelor proaspete sau variate, le lipsesc informațiile de care au nevoie pentru a alege o dietă sănătoasă sau, pur și simplu, preferă comoditatea. Numărul persoanelor care suferă de foame a crescut cu aproximativ 152 de milioane din 2019, iar pe plan mondial, jumătate din decesele în rândul copiilor sunt legate de malnutriție. Anual, peste 9 milioane de oameni mor din cauze legate de alimentație, mulți fiind copii sub 5 ani.
Pe de altă parte, în fiecare an, în lume se înregistrează circa 600 de milioane de cazuri de boli cu transmitere prin alimente: aproximativ 420.000 de oameni mor din cauză că au consumat alimente contaminate.
Hrana este recunoscută ca a treia necesitate umană de bază (după aer și apă), precum și un drept un drept fundamental al omului, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului .
Cu toate acestea, foamea încă persistă pentru 10% din populația globală. Mai mult, a avea acces la ceva nu este suficient. Cu tema din acest an, FAO atrage atenția asupra dreptului la o dietă diversificată și bogată în nutrienți, care să fie accesibilă și sigură - pentru toată lumea: o alimentație sănătoasă protejează împotriva multor boli cronice netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul, cuprinzând o combinație de alimente diferite. Acestea includ, printre altele: legume și fructe proaspete; mai puține grăsimi; limitarea consumului de zaharuri, băuturi răcoritoare, siropuri, iaurturi cu fructe; menținerea aportului de sare la mai puțin de 5 g pe zi și limitarea cantității de sare și condimente bogate în sodiu (sos de soia și sos de pește).
În Uniunea Europeană sunt generate, în fiecare an, 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare (173 de kilograme pe cap de locuitor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
În România se aruncă la gunoi peste 10% din mâncarea cumpărată. Cei care au cele mai mari câștiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai numeroasă, cu atât se aruncă mai multă mâncare. De asemenea, cercetările arată că absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Conform statisticilor, gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianții și hotelurile la un loc, gospodăriile fiind responsabile pentru circa 1,7 milioane de tone de deșeuri alimentare. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi. Mai rău decât noi stau țări precum: Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia, Belgia. Anual, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite. Această cantitate înseamnă circa 2,2 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce corespunde încărcăturii a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din București până în München. Un român irosește singur, în gospodărie, în medie 350 g de mâncare zilnic, iar de cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă.
Pe de altă parte, în țara noastră, procentul de persoane care nu își permit un meniu care să includă carne, pui, pește (sau un echivalent vegetarian) la fiecare două zile, a crescut de la 14,2% în 2019 la 19,2% în 2021. În cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021, în timp ce în cazul familiilor monoparentale, procentul a crescut considerabil, de la 18,9 în 2019 la 31,4 în 2021. În România, 1,5 milioane de copii cresc în risc de sărăcie și excluziune socială (Eurostat, 2021). Având în vedere creșterea prețurilor la alimente, este de așteptat ca situația copiilor și familiilor vulnerabile să se agraveze. Rezultatele sondajului Salvați Copiii România privind impactul crizei economice arată că, în toamna anului 2022, aproape jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reușeau să facă față cheltuielilor pentru hrană.
Ziua Mondială a Alimentației, instituită în anul 1979, este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost stabilită, la aceeași dată, prin Legea nr. 47/2016, Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare.
Tema din acest an subliniază, de asemenea, importanța pregătirii pentru incidentele legate de siguranța alimentară, indiferent de gravitatea lor. Mai exact, pentru situațiile în care există un risc potențial sau confirmat pentru sănătate asociat consumului de alimente, care rezultă, de exemplu, din accidente, controale inadecvate, fraude alimentare sau evenimente naturale.
(surse documentare - fao.org/newsroom/detail/hidden-costs-of-global-agrifood -systems…; fao.org/newsroom/detail/hunger-numbers-stubbornly-high-for-three -consecutive-years-as-global-crises-deepen…, salvaticopiii.ro; eurostiri.eu; .fao.org/world-food-day/about/; www.concern.net/news/world-hunger-facts-figures; https://european-union.europa.eu/ foto - pixabay.com)
Documentar de Ileana Sandu
