“Academia Română, prin președintele său, domnul Acad. Ioan-Aurel Pop, a adus la cunoștință punctul de vedere oficial al celui mai înalt for științific al țării, subliniind importanța utilizării corecte a toponimelor conform normelor ortografice și ortoepice ale limbii române. Salutăm pe această cale inițiativa senatorului de Covasna, Ionuț Neagu, de a solicita respectarea normelor lingvistice românești în privința toponimului Balvanyos.
Considerăm că indicațiile Academiei Române sunt de maximă importanță și ele ar trebui să fie transpuse în realitate prin legiferare în domeniu. Este esențial ca denumirile oficiale să reflecte identitatea lingvistică și culturală a fiecărei etnii din România. Așa cum maghiarii folosesc denumirea Balvanyos și în limba germană există varianta Bad Götzenburg, și în limba română, limba oficială de stat, trebuie să existe o variantă utilizată, în acest caz “Bălvăniș”.
Solicităm autorităților competente să acționeze în conformitate cu recomandările Academiei Române, asigurând astfel respectarea și promovarea patrimoniului lingvistic românesc. Transpunerea în practică a acestei inițiative reprezintă un pas important în păstrarea identității naționale și în asigurarea coexistenței armonioase între toate etniile din România”.
N.red. Răspunsul oficial formulat de Academia Română asupra corectitudinii toponimului Balvanyos din perspectiva normelor ortografice și ortoepice ale limbii literare române:
Ca urmare adresei dumneavoastră nr. 77/8.06.2022, prin care solicitați punctul de vedere al Academiei Române cu privire la forma corectă a toponimului Balvanyos (Băile Balvanyos) din comuna Turia, județul Covasna, vă trimitem următorul răspuns:
Principiul general în toponimia românească este acela că toate localitățile din România trebuie să aibă nume românești, cu forme specifice grafiei românești. Forma Balvanyos (ungurește ar fi cu accente ascuțite
pe cele două vocale “a”) nu este nici ungurească și nici românească și nu corespunde normelor ortografice și ortoepice ale limbii române. În limba română, nu există grupul “ny” (indiferent de felul pronunțării lui), iar consoana “s” nu se pronunță niciodată “ș”. Prin urmare, localitatea respectivă trebuie să aibă și un nume românesc, alături de cel maghiar (Bálványos) și german (Bad Götzenburg), așa cum se întâmplă cu foarte multe așezări din Transilvania. Propunerea de a da sau de a reda acestei localități și un nume românesc, în cazul de față cel de “Bălvăniș” (cu accentul specific limbii române și nu limbii maghiare), este corectă și recomandăm Parlamentului României să o pună în aplicare.
Nu are rost să ne încurcăm în savante excursuri filologice. Regula este clară: fiecare localitate din România trebuie să aibă nume adecvate în limba română, scrise după specificul acestei limbi. Alături de aceste nume românești pot fi folosite, acolo unde este cazul, și numele localităților din limbile minorităților (sursa - partidulaur.ro/ionut-neagu-intrebare-parlamentara-modificarea-actelor -guvernului-romaniei-pentru-redarea-foremei-corecte...; foto - facebook.com/fcrchm/)
