La 14 decembrie 1990, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 1 octombrie Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, iar în anul 2020 a declarat perioada 2021-2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase, propunându-și să ofere tuturor “oportunitatea de a adăuga viață anilor”.
Omenirea îmbătrânește
Populația mondială îmbătrânește: până în anul 2030, pe glob, 1 din 6 oameni va avea 60 de ani sau peste, iar până în 2050, populația lumii constând din persoane cu vârsta de 60 de ani și peste se va dubla (2,1 miliarde). Numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau peste este de așteptat să se tripleze, ajungând la 426 de milioane.
În România, segmentul populației vârstnice va înregistra o tendință accelerată de creștere
Conform Raportului stării de sănătate a populației din România al Institutului Național de Statistică (INS) din anul 2021, în România trăiesc peste 3,6 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 în ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.Numai 26,4% dintre persoanele de 65-74 ani și 10,0% dintre persoanele de 75 ani și peste au declarat că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât crește posibilitatea ca o persoană să sufere de boli cronice, astfel încât proporția persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puțin o boală cronică trece de 40%, iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare.
Studiile și analizele efectuate de Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV)relevă că, în segmentul populației vârstnice din România se va înregistra o tendință de creștere de la 2,99 milioane în 2017, la 5 milioane în 2050, iar în anul 2060 mai mult de o treime din populația țării noastre va avea peste 65 de ani.
Speranța de viață în România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași medie de speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 si 50 de ani în ritmul actual pentru scăderea mortalității prevenibile. Întârzierile cu privire la accesul la noi tratamente pentru boli cu impact major, printre care cancerul, diabetul, bolile imunologice, infecțioase etc. se traduc într-o supraviețuire mai redusă pentru pacienții români. De asemenea, trebuie să nu uităm că o stare mai bună de sănătate a populației înseamnă o economie mai prosperă, cu oameni activi și care nu este sub presiunea unor costuri exagerate de sănătate.
Cauzele sunt multiple: nerespectarea termenelor legale de evaluare a medicamentelor, existența unor neclarități ale procedurilor administrative (lipsa unor termene clare de publicare a Hotărârilor de Guvern și a protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare), lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente rambursate și, nu în ultimul rând, inexistența unui traseu clar al pacientului prin labirintul sistemului sanitar, care să aibă termene clare și bine precizate, care să pornească de la diagnostic, până la accesul la tratament.
În județul Mureș - un accentuat proces de îmbătrânire demografică
Raportul “Profilul județului Mureș - 2024” întocmit de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în județul nostru relevă faptul că evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 10,9% în 1990 la 19,1% în anul 2021, iar prognoza pentru 2060 este de 27,9%. Ca urmare a creșterii ponderii populației vârstnice, se estimează că raportul de dependență demografică va ajunge în 2060 la 71,8%. Potrivit prognozelor demografice, la orizontul anului 2060 rata îmbătrânirii demografice ar putea ajunge, în varianta medie de prognoză, la 2009,7‰, fiind sub media națională (2302,3‰). Aceste valori plasează județul Mureș printre județele cu un ritm mediu de îmbătrânire demografică din România. În ultimele trei decenii s-a înregistrat o creștere a speranței de viață de la 70,03 ani în 1990 la 75,82 ani în 2020, durata medie a vieții fiind nesemnificativ mai mică față de cea la nivel regional și național. Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice menționate se desfășoară în mod diferit: există zone cu un dinamism economic și social, precum o parte semnificativă din zona metropolitană a municipiului Târgu Mureș sau zona de sud a județului, în care numărul populației crește. În același timp, în unele comune din Câmpia Transilvaniei, din zona montană din partea de nord a județului sau din zona adiacentă municipiului Târnăveni se evidențiază un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare.
În primele șase luni ale anului în curs, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 128.309 persoane, cu 166 persoane mai puține decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar pensia medie lunară s-a cifrat la 2.137 de lei (+264 lei față de trimestrul I 2023). (surse - regiocentru.ro, cnpv.ro, insse.ro; un.org; foto - pixabay.com)
Documentar de ILEANA SANDU
