Moscova este pregătită să-și revizuiască doctrina privind descurajarea nucleară: în cadrul unei ședințe a Consiliului Național de Securitate, Vladimir Putin a prezentat posibilele noutăți. Printre acestea - Kremlinul va considera și “agresiunea unui stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear” drept “atac comun” asupra Federației Ruse. Mai mult, Rusia va lua în considerare utilizarea armelor nucleare în scopuri de apărare dacă va deține are “informații fiabile cu privire la o lansare masivă a armelor aeriene și spațiale care traversează granița de stat rusă” și își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare nu numai pentru a răspunde unei agresiuni împotriva sa, ci și împotriva aliatului Belarus.
Noul avertisment al lui Putin urmează celui deja lansat recent, conform căruia, dacă Statele Unite și alte țări NATO vor acorda Ucrainei permisiunea de a folosi armele furnizate de ele pentru raiduri de profunzime a teritoriului rus, Kremlinul se va considera “în război cu acestea”, dar nu a precizat dacă, într-o astfel de situație, Rusia are în vedere o ripostă nucleară.
Doctrina nucleară rusă în vigoare prevede posibilitatea utilizării armelor nucleare pentru a răspunde unei agresiuni cu arme de distrugere în masă sau chiar cu arme convenționale, în măsură să amenințe existența statului. Dar acum, a explicat Putin, “vedem că situația politico-militară se schimbă dinamic și suntem obligați să luăm în considerare acest lucru , inclusiv apariția de noi surse de amenințări și riscuri militare pentru Rusia și aliații săi”.
Afirmațiile lui Putin privind modificările doctrinei nucleare de referă, evident, la extinderea în continuare a NATO până la granițele ruse, odată cu intrarea Finlandei în Alianță, dar constituie și un semnal trimis către Occident în contextul discuțiilor privind posibilitatea de a autoriza Kievul să folosească rachete furnizate de către țările Pactului Atlantic împotriva Rusiei.
Conform celor spuse de Putin, Moscova a tratat întotdeauna problema armelor nucleare “cu cel mai înalt grad de responsabilitate”, considerându-le “o măsură extremă de protejare a suveranității țării”. Deci, chiar și actualizările propuse doctrinei sunt “proporționale cu amenințările și riscurile militare moderne pentru Federația Rusă”. Cu toate acestea, se întreabă analiștii: unde este limita dintre un “atac normal” asupra Rusiei și unul care ar putea fi considerat o amenințare la adresa existenței sale?
În altă ordine de idei, preconizata întâlnirea Zelenski-Trump, probabil că nu va mai avea loc, candidatul republican la președinția SUA fiind iritat de vizita lui Zelenski (aflat în aceste zile în SUA) la o fabrică de muniții din Scranton, orașul natal al lui Joe Biden. De altfel, Donald Trump - care a criticat puternic ajutorul pe care Washingtonul l-a acordat Kievului - l-a acuzat pe președintele ucrainean, pe 25 septembrie, că a luat miliarde de dolari de la SUA dar a refuzat “facă o înțelegere” pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Zelenski speră, în continuare, să obțină acordul unanim al țărilor NATO de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei, însă, dată fiind noua doctrină nucleară a Moscovei, această aspirație are șanse reduse de reușită. (surse documentare: BBC, CNBC, tg24sky.it, Al Jazeera)
Ileana Sandu
