Domnul doctor Sorin Bernea, a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări, pentru ca fiecare dintre noi să înțelegem mai bine importanța alegerilor făcute vizavi de stilul de viață, de sănătate și că inima, este organul care suferă din ce în ce mai mult în această eră a digitalizării, a fast food-ului, a adicțiilor și a trăitului pe fugă.
- Este o vizită la Cardiologie cea mai de temut pentru pacienți?
- Nicidecum,o vizită la Cardiologie presupune efectuare unor investigații inițiale, noninvazive, nedureroase,precum electrocardiogramă (ECG), ecografia cardiacă, măsurarea tensiunii arteriale, o anamneza amănunțită (întrebări țintite) cât și examinarea atentă a pacientului, în vederea stabilirii unui diagnostic corect. Mai de temut este temporizarea acestei vizite, atunci când aceasta este necesară.
- Cum a evoluat,a crescut numărul pacienților cardiaci? Vedem din statistici că România este pe locurile fruntașe în Europa la numărul deceselor din cauza afecțiunilor cardiace.
- Din păcate, numărul pacienților diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare este într-o creștere alarmantă în țările în curs de dezvoltare, dar în scădere în țările dezvoltate. Bolile cardiovasculare sunt responsabile, anual, de aproximativ 30% din decesele de pe glob, peste 17 milioane de decese anual, urmate de cele din sfera oncologică. Începând din anul 2001 mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare a devenit principala cauză de deces în țările în curs de dezvoltare. Nici țara noastră nu stă foarte bine la acest capitol, de exemplu,conform ultimelor studii realizate în ceea ce privește prevalență hipertensiunii arteriale în România (SEPHAR și SEPHAR II), aproximativ 41% din populația de peste 18 ani a țării noastre suferă de această boală.
- Care este impactul vieții actuale, a stresului, a vitezei în care trăim, asupra inimii?
- Impactul acestor factori asupra cordului este unul foarte mare. Acești factori de risc, așa acum îi numim noi, permit stabilirea riscului cardiovascular total, mai exact riscul de evenimente cardiovasculare fatale într-o perioadă predefinită de timp.
Factorii de risc cardiovasculari se pot clasifica în factori modificabili, care pot fi influențați prin tratament medicamentos sau dietă: fumat, obezitate, dislipidemie, sedentarism, consumul de alcool, hipertensiune arterială, diabet zaharat, sau nemodificabili, cum ar fi vârsta, sexul, factorul ereditar. De asemenea, intră în discuție și factorii psihosociali, care includ stresul profesional sau personal, depresia, stresul financiar, anumite evenimente din viața noastră. Acești factori pot contribui într-o proporție importantă la riscul de infarct miocardic acut, risc similar atât la femei cât și la bărbați. De asemenea, depresia este asociată cu un risc crescut de boală cardiacă ischemică. Statutul socioeconomic precar este corelat cu incidența și prevalența mai crescută a bolilor cardiovasculare.
- Există o vârstă anume la care trebuie să începem să ne facem griji de eventuale boli cardiace?
- Așa cum spuneam mai devreme,vârsta reprezintă un factor de risc cardiovascular, de exemplu peste 80% din populația care suferă de boala coronariană (ateroscleroză la nivelul arterele care irigă inimă cu sânge) are vârsta de peste 65 de ani. Limită de vârstă pentru apariția riscului de boli cardiovasculare este de peste 45 de ani la bărbați și peste 55 de ani la femei. Dincolo de vârsta de 55 de ani, acest avantaj al femeilor, datorat de estrogen, care are un efect pozitiv asupra profilului lipidic cât și în ameliorarea funcției vasculare,este pierdut. Prin urmare, o evaluare cardiologică, în vederea prevenției primare a bolilor cardiovasculare, este binevenită la bărbații cu vârsta de peste 45 de ani, respectiv la femeile de peste 55 de ani, mai ales dacă sunt asociați factori de risc cardiovascular.
- Un stil de viață sănătos ne ajută să evităm medicamentele. Ce înseamnă un stil de viață sănătos din punctul de vedere al medicului cardiolog?
- Desigur! Un stil de viață sănătos presupune evitarea fumatului, activitate fizică regulată (minimum 30 minute zilnic), un stil alimentar sănătos, evitarea excesului ponderal, o tensiune arterială mai mică de 140/90 mmHG, menținerea colesterolului total sub valoarea de 200 mg/dl. De asemenea, amintim și strategiile de prevenție primară și secundară. Când vorbim de prevenție primară, ne referim la anumite forme de screening, aplicate la indivizi din populația aparent sănătoasă cu risc multifactorial înalt de a dezvolta boli cardiovasculare. Prevenția secundară nu necesită screening și este adresată pacienților care au fost deja diagnosticați cu o boală cardiacă.
De asemenea, subliniez importanța nutriției în prevenția bolilor cardiace. O dietă sănătoasă presupune o serie de caracteristici:
- consumul sub 5 grame de sare pe zi;
- consumul a peste 200 g de fructe/zi, peste 200 g de legume/zi;
- consumul de pește cel puțin de 2 ori pe săptămână;
- 30-45 g de fibre pe zi, din cereale integrale,fructe și legume;
- maximum 2 pahare de alcool pe zi (20g/zi) pentru bărbați și un pahar/zi (10g/zi) pentru femei;
- carne procesată sub 2 porții/săptămână.
Renunțarea la fumat este poate cea mai eficientă metodă dintre toate măsurile de prevenție, fumatul fiind asociat în acel mai înalt grad cu infarctul miocardic acut și bolile cardiovasculare. Un fumător va avea o durată de viață în medie cu 10 ani mai scăzută și 50% probabilitate de deces datorat fumatului.
De multe ori sunt întrebat de influența cafelei asupra bolilor cardiovasculare, aceasta nefiind asociată cu o creștere a riscului de boală coronariană sau aritmii, în unele studii fiind chiar asociată cu scăderea mortalității (doze uzuale, cafea naturală).
Medicația cardioactivă are un rol semnificativ în prevenția secundară a bolilor cardiace, aceasta NU înlocuiește măsurile de schimbare a stilului de viață, cele două terapii fiind complementare! (A.D.)
Antonela Dumitrache
