Conaționalii noștri din Ucraina, lipsiți de dreptul de a se ruga “în limba noastră cea română”. Autoritățile au pus lacăt pe Capela Mitropolitană din Cernăuți

Distribuie pe:

Consiliul Național al Românilor din Ucraina și membrii comunității românești din regiunea Cernăuți, prezenți la sărbătoarea “Limba noastră cea română” din 31 august a.c., s-au adresat autorităților locale și naționale ale statelor ucrainean și român, precum și Bisericii Ortodoxe Române, pentru soluționarea problemei Capelei arhiereilor bucovineni cu hramul “Sfinții Trei Ierarhi din Cernăuți”, în care serviciul divin este oficiat în limba română, relatează Agenția de Știri din Cernăuți BucPress.

Potrivit unui memoriu al Societății pentru Cultura Română “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, adoptat unanim de participanții la cea de a XXXV-a ediție a sărbătorii “Limba noastră cea română”, primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk, este rugat să rezolve problema lipsirii comunității românești de Capela Mitropolitană, situată pe teritoriul cimitirului din oraș.

Semnatarii menționează că, în speță, este vorba de “un loc special pentru românii de pretutindeni, deoarece acolo se află mormintele lui Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu, Dimitrie Onciul, Ion G. Sbiera ș.a, iar capela a fost restaurată din fondurile comunității românești, cu ajutorul enoriașilor și al clerului bucovinean, la începutul anilor 90 ai secolului trecut”.

Sursa citată reamintește că reprezentanții comunității românești din Cernăuți au înaintat o petiție autorităților locale în mai 2023, prin care își exprimau îngrijorarea cu privire la soarta Capelei Mitropoliților Bucovinei din cimitirul vechi al orașului - un important monument istoric unde au fost reînhumați mai mulți ierarhi de seamă ai ținutului, însă autoritățile au decis să dea în judecată parohia pentru a prelua capela în august, anul acesta.

Tot pe 31 august, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică formată din peste 20 de societăți culturale și organe de presă de limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, s-a adresat președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Patriarhului BOR, solicitându-le să ia atitudine.

CNRU argumentează că această clădire a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfințită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Cripta de sub Capelă adăpostește rămășițele pământești ale mai multor ierarhi bucovineni, toți de etnie română. “Acest monument istoric și de arhitectură aparține patrimoniului comunității românești din Ucraina și, în sensul legislației române în vigoare, trebuie protejat și pus în valoare în mod corespunzător”. (Primăria din Cernăuți argumenta, în 2023, că în capelă “este interzisă oficierea în masă a serviciilor și ritualurilor religioase”.)

Recent, Consiliul local Cernăuți a decis transferarea Capelei Mitropolitane din cimitirul cernăuțean către Biserica Autocefală a Ucrainei pentru a ține slujbe religioase! “Așadar, autoritățile și-au dat deschis arama pe față asupra intențiilor reale pritocite de-a lungul ultimilor ani. Cel mai important era să ne scoată din biserică pe noi, românii, și nu faptul că biserica nu era adaptată pentru slujbe religioase “ arată reprezentanții CNRU. Or, precizează semnatarii, decizia primăriei contravine inclusiv unei hotărâri a Curții Constituționale a Ucrainei, din 2009, potrivit căreia consiliile locale nu-și pot anula propriile decizii sau să le aducă modificări în situația în care hotărârile inițiale au produs anumite efecte juridice, iar acele efecte vin în contradicție cu noile raporturi juridice stabilite de aceste consilii.

În final, CNRU solicită urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române pentru a evita asemenea situații în viitor:

“După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în școlile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu limba moldovenească, după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administrația publică etc., acum autoritățile vin să ne ia și bisericile noastre, să ne spună când, cui și cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităților ucrainene de deposedare a comunității românești din acest locaș de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorității române din Ucraina, în disprețul legislației naționale în vigoare , al cadrului bilateral interstatal și al cadrului european și internațional în materie de drepturi ale omului.

În aceste condiții, Vă rugăm respectuos ca, în calitate de înalți reprezentanți ai statului înrudit România, să luați atitudine față de furtul de către autoritățile ucrainene a Capelei Mitropolitane, gest lipsit de onestitate și contrar spiritului și literei Tratatului de bază dintre Ucraina și România și ale altor instrumente juridice bilaterale și multilaterale la care Ucraina este parte. Totodată, solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române” se arată în finalul memoriului semnat de membrii comitetului coordonator al CNRU: Eugen Patraș, vice președintele Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina “Mihai Eminescu”, Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress- Asociația jurnaliștilor Români din Ucraina, Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa. (https://bucpress.eu/comunitatea-romaneasca-din-ucraina -solicita-sprijinul-autoritatilor-romane-si-ucrainene-pentru-salvarea-capelei-mitropolitane...)

Patriarhia Română, solidară cu românii ortodocși din Cernăuți

Patriarhia Română a luat act cu regret și întristare de situația Capelei Mitropolitane de la Cernăuți și solicită intervenția autorităților române, astfel încât românilor din Ucraina să li se respecte libertatea de a se ruga în limba română, potrivit unui punct de vedere transmis la solicitarea RostOnline, preluat de bucpress.eu (/patriarhia-romana-raspuns-la-situatia-capelei-mitropolitate-de-la-cernauti….)

“Patriarhia Română a luat act cu regret și întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliților Bucovinei, mitropoliți care au vorbit și au slujit în limba română și este solidară cu românii ortodocși din Cernăuți care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice. Deși clerul și credincioșii români din regiunea Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci țin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în fața confiscării de către autorități, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc și în fața încălcării libertății religioase a unor creștini ortodocși români. Ca urmare, solicităm și noi, alături de organizațiile românești care ne-au scris, sprijinul autorităților române pe lângă autoritățile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor și să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta”, transmite Patriarhia Română, la solicitarea RostOnline. (sursa și foto - https://www.rostonline.ro/2024/09/exclusivitate-patriarhia-romana-raspuns-la-situatia-capelei -mitropolitate-de-la-cernauti-nu-putem-ramane...)

Rugăciuni sub cerul liber lângă Capela Mitropolitană din Cernăuți, sigilată de autorități și păzită de poliție

La finele lunii august, mai mulți credincioși români s-au adunat în fața Capelei Mitropolitane “Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți pentru a participa la o slujbă religioasă oficiată în aer liber de preotul Cristofor, parohul capelei, după ce locașul de cult a fost sigilat de autorități. La slujbă au participat și câțiva lideri ai comunității românești, care au venit să-și exprime solidaritatea cu membrii comunității religioase, notează Centrul Media BucPress Cernăuți:

“Preotul Cristofor a predicat timp de zece minute, atât în română, cât și în ucraineană, despre situația dramatică cu care se confruntă comunitatea, relatând cum aceasta a fost lipsită de acces în interiorul criptei. Discursul său a fost unul de încurajare și de apel la unitate.

În timpul slujbei, la fața locului a intervenit poliția, monitorizând desfășurarea evenimentului. Intervenția forțelor de ordine a creat o atmosferă tensionată, dar slujba a continuat fără incidente. Credincioșii au continuat să se roage sub cerul liber.

Istoricul cernăuțean Dragoș Olaru, prezent la slujbă, a comentat evenimentul pe rețelele de socializare, scriind: “Prima slujbă religioasă sub cerul liber de la Cripta Mitropolitană din orașul Cernăuți s-a încheiat cu vizita organelor de forță.” (sursa și foto - https://bucpress.eu/rugaciuni-sub-cerul-liber-langa-capela-mitropolitana-din-cernauti-sigilata -de-autoritati-politia-a-intervenit-la-fata-locului/)

***

N. red. Potrivit site-ului oficial al Ambasadei României la Kiev (https://kiev.mae.ro/node/286), comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și “moldoveni” (258.600 persoane). Repartiția numerică a etnicilor români pe zone și localități: în regiunea Cernăuți - 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia - 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv și Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populației, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 - moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Sursa citată menționează că “probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești etc.”

“ (...) Ministerul Afacerilor Externe al României depune toate eforturile pentru ca relațiile politico-diplomatice dintre România și Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul comunității românești”, se arată în materialul informativ citat. (Și se vede cu ochiul liber - n.n.)

Documentar de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu