Pentru persoanele cu alergie, orice anotimp poate aduce surprize nu tocmai plăcute. Dacă te aștepți ca strănutul, mâncărimile și secrețiile nazale să dispară odată cu încheierea verii, află că nu este deloc așa. Alergiile de toamnă au alți declanșatori, dar pot determina aceleași simptome ca cele de primăvară și vară. Unul dintre cei mai puternici alergeni care acționează toamna este polenul de ambrozie. Alte plante, precum Artemisia vulgaris (pelinarița) sau pătlagina îngustă pot fi, de asemenea, responsabile, de alergiile de toamnă. Zilele de toamnă aduc multă umezeală, favorizând mucegaiul, un alt declanșator de alergii, alături de acarienii din praf, prezenți în toate anotimpurile. Deci, dacă te trezești din senin cu rafale de strănut, nas curgător și iritații ale ochilor, de vină pot fi alergiile de toamnă. Desigur, trebuie păstrat un grad de vigilență, pentru că infecțiile COVID 19 mai ușoare și unele răceli au simptome asemănătoare cu alergiile. În acest articol vei afla care este diferența dintre alergii și infecțiile respiratorii și ce să te aștepți de la alergiile de toamnă.

Alergiile de toamnă: cauze și simptome

Ca și în cazul altor alergii sezoniere, alergiile de toamnă sunt declanșate de o serie de substanțe pe care sistemul imunitar le consideră nocive. Încercând să lupte împotriva acestora, organismul eliberează histamină, ceea ce duce la simptomele neplăcute asociate alergiilor.

Cauzele alergiilor de toamnă sunt similare celor care determină alergii în alte sezoane.

Sub denumirea de „rinită alergică” sunt incluse, de fapt, alergiile care apar la începutul fiecărui sezon, precum și alergii ce se mențin pe tot parcursul anului, cunoscute sub numele de alergii perene.

Principalii alergeni includ:

Polenul anumitor plante

Am scris deja mai sus că anumite buruieni care își răspândesc polenul toamna pot declanșa simptome alergice. Ambrozia, din familia Asteraceae și Artemisia Vulgaris sunt responsabile de numeroase cazuri de alergii de toamnă. La rândul său, pătlagina (Plantago) poate cauza alergii la persoanele cu hipersensibilitate, deși, în mod normal, pătlagina se folosește ca tratament naturist pentru bolile inflamatorii respiratorii și pentru ameliorarea tusei.

Mucegaiul

În perioadele umede, mucegaiul devine unul dintre principalii declanșatori ai alergiilor. Acesta apare atât în spațiile interioare cu umezeală, precum subsoluri sau băi, dar sporii săi se pot răspâni și în zone umede din exterior. Mormanele de frunze care cad toamna și apoi se degradează sub acțiunea ploilor reprezintă zone ideale de reproducere pentru mucegai.

Acarienii din praf

Deși sunt caracteristici mai ales zilelor umede de vară, pot fi prezenți în praf și în perioadele mai calde ale toamnei. Aceste insecte microscopice, care fac parte din familia arahnidelor, trăiesc în praful din case, iar secrețiile lor pot provoacă simptome tipice alergiilor.

Principalele simptome ale alergiilor de toamnă sunt:

• Secrețiile nazale abundente și apoase;

• Iritarea ochilor, mâncărime și lăcrimare;

• Strănut;

• Tuse;

• Picurare postnazală;

• Cearcăne pronunțate sub ochi.

Alergenii din aer pot declanșa, de asemenea, crize de astm, caracterizate prin îngustarea căilor respiratorii, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare și tuse.

Alergiile de toamnă se manifestă, la momentul debutului, cu multe simptome asemănătoare cu cele ale infecției cu COVID 19: rinoree, strănuturi în rafală, ochi injectați, uneori chiar accese de tuse. Multe persoane cu alergii sezoniere nu pot respira corect pe parcursul nopții și nu se odihnesc bine. De aceea, unele persoane cu simptome alergice pot fi îngrijorate că ar avea COVID. Există, totuși, anumite diferențe între alergie și infecția COVID sau alte forme de infecție respiratorie, tip răceli:

– Durerile în gât și dificultățile de înghițire apar foarte rar în alergiile de toamnă, dar sunt unul dintre simptomele frecvente la răceli și infecția cu noul coronavirus;

– Alergia nu este niciodată însoțită de febră, mialgii, dureri de articulații;

– Deși mirosul poate fi afectat din cauza obstrucției nazale, alergiile nu se caracterizează prin pierderea gustului sau mirosului;

– Administrarea antihistaminicelor ameliorează simptomele alergice, dar nu are efect în cazul infecției cu coronavirus.

Alergie la ambrozie toamna

Ambrozia este cel mai mare declanșator de alergii în zilele de toamnă. Deși, de obicei, începe să elibereze polen în nopțile răcoroase și zilele calde din august, efectele sale durează și în lunile septembrie și octombrie. Aproximativ 75% dintre persoanele alergice la plantele de primăvară au și reacții la ambrozie.

Cea mai răspândită dintre speciile de buruieni aparținând genului Ambrosia o reprezintă specia Ambrosia artemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei. Polenizarea plantei se face cu ajutorul vântului, care poartă la distanță grăunciorii de polen. Chiar dacă nu crește în proximitatea locuinței, polenul de ambrozie poate călători sute de kilometri în zilele cu vânt. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe.

Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m cub pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m cub. Statisticile arată că peste 5% dintre persoane au alergie la polenul de ambrozie.

Alergia la ambrozie are simptome similare cu cele ale tuturor alergiilor la polen:

• Strănut;

• Rinoree și congestie nazală;

• Mâncărimi ale nasului și ochilor;

• Senzația de mâncărime în gât;

• Dureri de cap.

Alergia la ambrozie poate agrava simptomele astmului, respectiv respirația șuierătoare și tusea.

Persoanele alergice la ambrozie trebuie să ia anumite măsuri, pentru a evita expunerea la polenul acestei plante. Principalele recomandări includ:

– Evitarea ieșirilor din casă dimineața devreme, când cantitatea de polen este cea mai ridicată și diminuarea timpului petrecut în aer liber în perioadele de început de toamnă și în zonele cu multă vegetație;

– Folosirea aparatelor de aer condiționat cu filtre și închiderea ferestrelor în timpul zilei, pentru a împiedica pătrunderea polenului;

– Curățarea hainelor și spălarea mâinilor după ieșirile în exterior, dat fiind că polenul poate fi adus în casă pe aceste căi.

Pentru unele persoane care sunt alergice la ambrozie, anumite fructe și legume, inclusiv bananele, pepenele galben sau dovlecelul, pot provoca, de asemenea, simptome alergice, din cauza conținutului unor proteine similar cu cele din polenul de ambrozie (panalergeni). Consumul acestor fructe sau legume determină așa- numitul Sindrom de Alergie Orală (SAO), caracterizat prin apariția unor simptome specifice (localizate mai ales la nivelul cavității bucale), cel mai frecvent fiind prurit la nivelul buzelor, limbii și faringelui.

„Să nu uităm ca mod de manisfestare a unora din alergiile de toamnă, sindromul de alergie orală (SAO). Acest sindrom se dezvoltă la pacienții alergici la anumite polenuri, ce pot avea reacții post ingestie alimentară din cauza unor reacții încrucișate: se caracterizează prin prurit lingual, faringian, palatinal și al urechilor. Poate să apară însă edemul buzelor, limbii și faringelui, simptome care pun viața în pericol și necesită tratament de urgență”, subliniază dr. Adina Neculae, medic specialist alergologie pe site-ul medcenter.ro

Rinita alergică toamna

Rinita alergică sezonieră este determinată de tipuri de polen caracteristice unui anumit anotimp. Toamna, principalul responsabil de rinita alergică este polenul de ambrozie, despre care am vorbit mai sus. Rinita alergică poartă și denumirea de „febra fânului”, ceea ce sugerează faptul că se declanșează în preajma locurilor cu iarbă cosită, zonelor cu fân specifice mai ales la sfârșitul verii și începutul toamnei.

„Rinita alergică perenă durează tot timpul anului. Este deseori asociată cu patologia de tip astm bronșic. Este cauzată de alergeni prezenți în mod constant în mediul înconjurător: acarieni din praful de casă (saltele, perne, covoare, fotolii etc.), mucegaiuri, pene, scuame animale etc. Persoana cu rinită alergică perenă pare tot timpul că este răcită. Criza se poate declanșa dimineața și se poate repeta de mai multe ori pe zi”, arată dr. Corina Bodescu, pe site-ul reginamaria.ro

Principalele simptome de rinită alergică sunt congestia nazală, rinoree abundentă și iritații ale ochilor. În cazurile mai severe pot apărea și dificultăți de respirație, presiune în piept, tuse.

Și alți alergeni pot declanșa simptome de rinită alergică toamna, de exemplu mucegaiul, care este mai abundant în perioadele umede, dar și acarienii din praf sau ciupercile microscopice de pe părul animalelor de companie.

„Rinita alergică este deseori asociată cu o conjunctivită, precum și cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronșic, polipoza nazală etc.”, subliniază dr. Bodescu.

(Sursa: respirainsiguranta.ro, medcenter.ro)

(Foto: pro-med.md)

Lasă un răspuns