Vladimir Putin afirmă că Rusia este deschisă negocierilor cu Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că este dispus la negocieri cu Kievul în baza celor din primăvara lui 2022, de la Istanbul, dacă Ucraina o va solicita, în condițiile în care Moscova excludea până acum orice discuție din cauza ofensivei ucrainene declanșate în august împotriva regiunii Kursk, informează AFP.
„Suntem noi gata să negociem cu ei? Noi nu am refuzat niciodată, dacă o dorință de a negocia va apărea (în Ucraina), noi nu vom refuza", a afirmat șeful statului rus în timpul Forumului economic de la Vladivostok.
Cu toate acestea, Putin a menționat că negocierile vor trebui „să se bazeze pe documentele asupra cărora se înțeleseseră deja și care fuseseră deja de facto parafate la Istanbul" în primăvara lui 2022. Aceste documente evocate de Putin nu au fost niciodată făcute publice, iar partea ucraineană a dezmințit mereu orice acord cu Rusia.
Rusia încearcă de mai multe luni să prezinte Kievul drept parte a conflictului ce refuză să negocieze. De asemenea, Moscova și-a schimbat în mod regulat poziția în ceea ce privește condițiile unor asemenea negocieri.
După lansarea de către Ucraina a unei ofensive pe 16 august în regiunea rusă Kursk, Kremlinul a estimat că negocieri pentru a pune capăt conflictului sunt imposibile „în acest stadiu".
Înainte de aceasta, în iunie, Putin declarase că Rusia va pune capăt conflictului doar dacă Ucraina va renunța la ambiția ei de a se ralia NATO și va ceda Rusiei cele patru regiuni ucrainene pe care ea le revendică, mai sus de Peninsula Crimeea anexată, ceea ce ar constitui de facto o capitulare pentru Kiev.
În ceea ce privește negocierile din primăvara lui 2022 de la Istanbul, Moscova afirmă că fusese parafat un compromis, dar că Occidentul a făcut presiuni asupra Kievului să respingă acordul. Ucraina dezminte această versiune a faptelor.
Rusia vrea să continue tranzitul gazelor spre Europa via Ucraina
Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia intenționează să continue să pompeze gaze naturale spre Uniunea Europeană via Ucraina, dar a adăugat că Moscova nu poate forța Kievul să respecte un acord de tranzit care expiră la finele acestui an, transmite Reuters.
„În ceea ce privește Ucraina, chiar dacă pare ciudat, nu abandonăm acest tranzit. De ce? Pentru că noi, și Gazprom, intenționăm să ne onorăm obligațiile față de clienții noștri cu care avem contracte pe termen lung", a spus Putin la forumul economic de la Vladivostok.
„Există un acord de tranzit care expiră la 31 decembrie, anul curent. Dar dacă Ucraina refuză tranzitul, ei bine, nu putem să o forțăm", a adăugat Putin.
Președintele Rusiei a mai spus că principalii clienți ai Gazprom din Europa nu par să dorească o încheiere a acordului de tranzit, chiar dacă au furnizat asistență militară Ucrainei.
Gazoductul Urengoy - Pomary - Uzhgorod, care datează din perioada sovietică, transportă gaze naturale din vestul Siberiei în Europa via punctul Sudzha din regiunea Kursk din Rusia. De acolo intră pe teritoriul Ucrainei în direcția Slovacia. Pe teritoriul Slovaciei, conducta de gaze se împarte în două ramuri: una care merge spre Cehia și cealaltă spre Austria. Principalii cumpărători de gaze naturale rusești sunt: Ungaria, Slovacia și Austria.
Dacă Ucraina va refuza să mai permită tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, Rusia ar putea utiliza conducta TurkStream, amplasată pe fundul Mării Negre, pentru a aproviziona Europa.
„Ucraina refuză tranzitul gazelor noastre, ceea ce înseamnă că volumele de gaze care intră în Europa vor scădea", a spus Putin. „Ele vor urma alte rute, în special TurkStream, poate și prin conducta Blue Stream spre Turcia. Însă asta este alegerea lor. Cum îi va afecta, nu știu", a adăugat liderul rus.
Ca urmare a invaziei din Ucraina, Rusia a oprit cea mai mare parte a livrărilor de gaze prin conducte spre Europa, însă mai există unele cantități de gaze rusești care continuă să treacă prin Ucraina. Aceste livrări acoperă cea mai mare parte a cererii de gaze în țări, precum Austria, Ungaria și Slovacia.
Biden l-a trimis la Kiev pe consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Finer, care a discutat cu Zelenski
Consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jon Finer, s-a întâlnit miercuri la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu alți oficiali pentru a discuta despre prioritățile din războiul Ucrainei cu Rusia pentru restul mandatului președintelui Joe Biden, au declarat oficiali americani, citați de Reuters, transmite News.ro.
Discuțiile lui Finer au inclus o întâlnire de 90 de minute cu oficiali militari ucraineni pentru a discuta despre stadiul războiului și strategia de viitor, au declarat oficialii pentru Reuters.
Forțele ruse avansează în estul Ucrainei, în timp ce trupele ucrainene au făcut o incursiune îndrăzneață în regiunea Kursk din Rusia. Următoarele luni sunt esențiale pentru Zelenski, care încearcă să câștige mai mult sprijin din partea Occidentului și să reia inițiativa în războiul cu Rusia, după invazia acesteia din februarie 2022.
Finer a primit informații actualizate cu privire la modul în care se desfășoară incursiunea din Kursk, au declarat oficialii.
„În timp ce se afla la Kiev, domnul Finer a avut ocazia să se întâlnească cu președintele Zelenski și cu alți oficiali ucraineni cheie pentru a coordona planificarea noastră strategică pentru restul mandatului președintelui Biden", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.
Finer a făcut deplasarea la cererea lui Biden și a consilierului pentru securitate națională, Jake Sullivan, pentru a discuta despre sprijinul SUA pentru Ucraina în timp ce Biden mai rămâne în funcție câteva luni. Mandatul său se încheie pe 20 ianuarie.
„Am folosit aceste întâlniri pentru a discuta despre asistența SUA pentru sistemul militar, economic și energetic al Ucrainei, printre alte domenii, și vom folosi rezultatele acestor întâlniri pentru a promova politica președintelui de a sprijini Ucraina până când va învinge în acest război", a declarat Savett.
Un alt oficial american a declarat că întâlnirea de o oră a lui Finer cu Zelenski și cu consilierul Andrii Iermak a fost productivă și substanțială și a inclus o actualizare a situației războiului și a strategiei viitoare.
De asemenea, Finer s-a întâlnit cu prim-ministrul Ucrainei, cu ministrul energiei și cu reprezentanți regionali pentru a discuta despre securitatea energetică și redresarea după recentele lovituri aeriene rusești, a declarat oficialul.
În timp ce Zelenski face presiuni asupra Statelor Unite pentru a permite Kievului să lovească ținte militare aflate în interiorul teritoriului rus, ucrainenii nu s-au concentrat de data aceasta asupra utilizării rachetelor americane cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, a declarat oficialul.
Atac armat la un liceu din SUA: Cele patru victime, identificate; printre ele, o profesoară pe nume Christina Irimie
Poliția a identificat cele patru victime ale atacului armat care a avut loc miercuri la un liceu din Winder, statul Georgia, din sudul SUA, drept elevii Mason Schermerhorn și Christian Angulo, ambii în vârstă de 14 ani, și profesorii Christina Irimie, 53 de ani, și Richard Aspinwall, 39 de ani, informează ieri EFE.
Presupusul autor al atacului, un elev de 14 ani care s-a predat autorităților, va fi acuzat oficial de patru asasinate. Colt Gray, care a fost investigat de Biroul Federal de Investigații (FBI) din Georgia în urmă cu un an pentru că ar fi amenințat pe internet că va comite un atac armat, va fi judecat ca adult, potrivit directorului FBI din Georgia, Chris Hosey.
În atacul armat, comis cu o armă similară cu pușca semiautomată AR-15, nouă oameni au fost răniți, opt elevi și un profesor, toți în proces de recuperare, potrivit autorităților.
Incidentul de la Liceul Apalachee din Winder, un oraș cu mai puțin de 20.000 de locuitori situat la aproximativ 80 de kilometri nord-est de Atlanta, este al 45-lea înregistrat în acest an la un centru educațional din Statele Unite, potrivit numărătorii efectuate de postul de televiziune CNN din 2008 și până în prezent.
Iar Gun Violence Archive, o platformă care documentează acte de violență cu arme de foc în Statele Unite, a indicat miercuri că până în acest an au avut loc 384 de împușcături în masă în țară, termen care include minimum patru persoane rănite sau ucise, fără a-l pune la socoteală pe agresor.
Jud Smith, șeriful din comitatul Barrow, de care aparține Winder, a declarat că forțele de ordine au aflat că exista o situație de urgență la liceu, deoarece un profesor a apăsat butonul unui nou instrument tehnologic de identificare instalat recent.
Sistemul școlar din comitatul Barrow are înregistrați aproximativ 15.340 de elevi, dintre care 1.932 sunt înscriși la Apalachee High School, potrivit CNN.
„Nu putem continua să acceptăm acest lucru ca pe ceva normal", a reacționat președintele american Joe Biden, referindu-se la violența în școli, atunci când a aflat despre ceea ce s-a întâmplat în Winder.
Guvernatorul Georgiei, Brian Kemp, a numit atacul armat de la Liceul Apalachee „cel mai rău coșmar" și a promis că statul va folosi toate resursele pentru a sprijini comunitatea.
O sursă oficială a informat CNN că la prima oră a dimineții de miercuri s-a primit un apel telefonic anonim la Liceul Apalachee care anunța că vor avea loc împușcături în cinci școli din zonă și este în curs de desfășurare o anchetă pentru a stabili cine a realizat apelul.
Presupusul autor al faptelor, care a fost deja interogat, va fi prezentat judecătorului pentru punerea oficială sub acuzare, potrivit presei locale.
Deocamdată, nu se știe dacă atacatorul avea o relație directă cu oamenii pe care i-a împușcat mortal, dintre care doi erau profesori de matematică.
Școlile din comitatul Barrow vor fi închise până săptămâna viitoare.
Sudul Chinei se pregătește pentru sosirea super-taifunului Yagi
Provinciile și orașele din sudul Chinei se pregătesc pentru sosirea super-taifonului Yagi, închizând școlile și amânând cursele aeriene înainte ca acesta să atingă uscatul pe coastele insulei tropicale Hainan, în cadrul unui episod meteorologic ce ar putea fi considerat cea mai puternică furtună care lovește țara asiatică în ultimul deceniu, informează Reuters.
Yagi, care a crescut în intensitate, s-a transformat într-un super-taifun miercuri seară și se află în prezent la aproximativ 610 km sud-est de comitatul Xuwen, orașul Zhanjiang și provincia Guangdong, a anunțat joi biroul meteorologic chinez.
Meteorologii se așteaptă ca Yagi să se deplaseze spre vest cu o viteză de 10 km/h-15 km/h, aducând ploi torențiale în zonele de coastă din sudul provinciei Guangdong și pe insula Hainan. Se preconizează că taifunul va ajunge la țărm de-a lungul coastelor din comitatul Qionghai, insula Hainan, districtul Dianbai și provincia Guangdong, pe 6 septembrie, începând de vineri după-amiază și până în seara acelei zile.
Trenurile și vapoarele și-au suspendat activitatea în Hainan joi dimineață, în timp ce multe școli din sudul Chinei, inclusiv în centrul financiar Hong Kong și în centrul jocurilor de noroc Macao, au fost închise.
Autoritățile din Hong Kong au declarat că vor lua în considerare emiterea unei alerte de taifun - cu al treilea nivel de gravitate - joi după-amiază, care ar închide multe întreprinderi și ar reduce transporturile în această regiune administrativă cu regim special.
Toate cursele aeriene care aterizează și decolează de pe Aeroportul Haikou din Hainan vor fi suspendate începând de joi de la ora locală 20.00 până vineri la miezul nopții, au anunțat autoritățile locale, care au închis plajele și atracțiile turistice din zonele de coastă.
Sosirea prognozată a taifunului Yagi pe insula Hainan reprezintă un eveniment rar, întrucât majoritatea taifunurilor care ating uscatul pe această insulă lipsită de taxe au fost clasificate ca fiind de slabă intensitate. Din 1943 până în 2023, 106 taifunuri au ajuns în Hainan, însă doar nouă dintre ele au fost incluse în categoria „super-taifunurilor".
Cel puțin 13 oameni au murit în Filipine la începutul acestei săptămâni din cauza taifunului Yagi.
Alegeri SUA 2024: Harris a acceptat regulile dezbaterii cu Trump, inclusiv pe cea a microfoanelor închise
Echipa de campanie a candidatei democrate la președinția SUA, Kamala Harris, a acceptat regulile dezbaterii de săptămâna viitoare cu republicanul Donald Trump, inclusiv regula ca microfoanele să fie închise atunci când nu este rândul candidatului respectiv să răspundă, a declarat o sursă la curent cu subiectul, transmite joi Reuters.
Dezbaterea de pe 10 septembrie va fi prima dintre Trump și Harris, care i-a luat locul drept candidat al Partidului Democrat președintelui Joe Biden după ce acesta a decis să se retragă în urma unei dezbateri șovăitoare împotriva predecesorului său la Casa Albă.
Sursa, care a dorit să rămână anonimă, a spus că echipa lui Harris încă speră că vor exista momente în care postul ABC News, gazda dezbaterii, va fi nevoit să deschidă microfoanele și să-i lase pe candidați să răspundă.
Sondajele arătau că Trump o devansa pe Harris, dar aceasta a trecut între timp înaintea candidatului republican în unele sondaje la nivel național.
La sfârșitul săptămânii trecute, Harris îi ceruse lui Trump ca dezbaterea să aibă loc cu microfoanele deschise pe tot parcursul evenimentului.
Așa-numitele „microfoane fierbinți" („hot mics") îi pot ajuta pe candidați sau, dimpotrivă, le pot dăuna, surprinzând comentarii ce uneori nu sunt destinate publicului.
Microfoanele închise îi împiedică de asemenea pe candidați să își întrerupă oponentul.
Jason Miller, consilier principal al lui Trump, s-a declarat încântat că Harris și echipa ei au acceptat regulile de desfășurare a dezbaterii.
„Americanii vor să-i audă pe ambii candidați prezentându-și viziunile concurente votanților. Fără notițe, fără așezare pe scaun, fără întrebări știute dinainte", a spus el.
Cei doi candidați la funcția de vicepreședinte, democratul Tim Waltz și republicanul J.D. Vance, au convenit și ei să aibă o dezbatere pe 1 octombrie la postul CBS News. ( Grupaj Agerpres)
