Legea prin care România donează un sistem Patriot Ucrainei a fost aprobată și de Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat, marți, proiectul de lege inițiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, cu 245 de voturi “pentru”, 29 de voturi “contra” și o abținere.
Camera Deputaților este for decizional. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul poate emite acum hotărârea care va face operativ actul de donație.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea efectuării unui act de donație pentru un sistem de rachete sol-aer Patriot, în configurația convenită cu partenerul american.
Luni, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, proiectul a fost adoptat și de Senat, după ce fusese aprobat luni dimineață în guvern și trimis în regim de urgență la Parlament.
Decizia de a dona un sistem Patriot Ucrainei a fost aprobată în CSAT în luna iunie a acestui an și de atunci nu se mai întâmplase nimic.
Săptămâna trecută, Ucraina a bătut obrazul României că întârzie cu livrarea sistemului Patriot promis.
Țările UE au propus doar opt femei pentru posturile de comisari europeni
Cu propunerea oficială făcută luni de Belgia a actualei sale șefe a diplomației Hadja Lahbib pentru postul de comisar european, doar opt femei au fost propuse de către țările UE să servească drept comisari în noua echipă a Ursulei von der Leyen, relatează marți dpa.
Astfel, președinta Comisiei Europene va conduce probabil o echipă dominată de bărbați după depunerea tuturor celor 25 de nominalizări.
După realegerea ei în iulie, Ursula von der Leyen a cerut ca fiecare capitală europeană să propună o femeie și un bărbat pentru posturile de comisari pentru a obține o Comisie Europeană cu paritate de gen, însă mai mult de jumătate dintre guvernele UE au propus doar candidați bărbați.
Dacă propunerile nu se schimbă, bărbații vor reprezenta probabil circa două treimi din componența noului executiv european.
Numai Bulgaria a fost singura țară care a propus un bărbat și o femeie. Propunerile Sofiei sunt fosta șefă a diplomației bulgare, Ekaterina Zaharieva, și fostul ministru al mediului, Iulian Popov.
Fiecare dintre cei 27 de membri ai comisiei poate numi câte un comisar. Von der Leyen este inclusă în această cifră.
În prezent, 12 din cei 27 de comisari sunt femei. Comisia Europeană este brațul executiv al Uniunii Europene. Ea propune noi legi și monitorizează respectarea tratatelor UE.
Nominalizarea viitorului colegiu al comisarilor va trebui să fie validată prin vot de Parlamentul European, după ce fiecare dintre candidați își va apăra competențele în fața eurodeputaților în cadrul audierilor care vor avea loc în octombrie.
Peste 400 de persoane, între care 15 femei, au fost executate în 2024, în Iran
Peste 400 de persoane, între care 15 femei, au fost executate în 2024 în Iran, au declarat luni experți ONU, îngrijorați de creșterea numărului de execuții în luna august, relatează AFP.
Cel puțin 81 de persoane au fost executate în august, aproximativ de două ori mai mult decât cele 45 de execuții raportate în iulie, au declarat acești experți independenți într-un comunicat, fără a-și menționa sursele.
Numărul execuțiilor raportate anul acesta se ridică la peste 400 de persoane, între care 15 femei, precizează grupul de experți, format din șase raportori speciali și cinci membri ai Grupului de lucru al ONU pentru discriminarea față de femei și fete.
Acești experți mandatați de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului nu vorbesc în numele organizației.
Ei s-au declarat “profund îngrijorați de această creștere bruscă a numărului de execuții”.
Circa jumătate (41) dintre execuțiile din luna august au vizat infracțiuni legate de droguri, se precizează în comunicat, care amintește că Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, din care Iranul face parte, “limitează aplicarea pedepsei cu moartea la «cele mai grave crime», adică omucideri voluntare”.
“Execuțiile pentru infracțiuni legate de droguri încalcă standardele internaționale”, au afirmat experții ONU.
ONU a cerut în repetate rânduri Iranului să impună un moratoriu asupra execuțiilor, în vederea abolirii pedepsei cu moartea.
Activiștii pentru drepturile omului acuză Iranul că folosește pedeapsa cu moartea ca mijloc de intimidare în fața mișcării de protest declanșată de moartea în detenție, în septembrie anul trecut, a Mahsei Amini, o kurdă iraniană în vârstă de 22 de ani, arestată pentru încălcarea codului strict vestimentar.
Italianul de extremă dreapta, Raffaele Fitto, obține o vicepreședinție a Comisiei Europene, potrivit Die Welt
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredința vicepreședinția executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marți cotidianul german Die Welt, notează AFP.
Jurnalul, care afirmă că citează diplomați europeni și surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale și candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreședinte executiv responsabil de industrie și autonomia strategică.
Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreședinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt.
Fost europarlamentar și co-președinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susținător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderați membri ai partidului ei, Frații Italiei (FdI), după ce anterior a fost creștin-democrat și apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi.
Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alți vicepreședinți executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere și reconstrucția Ucrainei) și pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziție).
Fostul prim-ministru al Estoniei, Kaja Kallas, a fost aleasă în funcția de șefă a diplomației UE la sfârșitul lunii iunie.
Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia președinta dorește să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocrației și problemele interinstituționale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului. (Grupaj Agerpres)
