Din păcate, chiar și în secolul XXI, în era digitalizării, când fiecare dintre noi pretindem că am ajuns la un anumit grad de civilizație, violența domestică, partenerială, sexuală, abuzurile, în general, există, indiferent de forma și natura relației.
Ministerul Justiției, prin noua lege adoptată la 31 august 2024, speră să poată proteja și ajuta persoanele care trăiesc în frică. Este îngrozitor să trăiești sub această amenințarea, să știi că la orice gest, cuvânt, privire sau poate fără motiv, riști să fii abuzat fizic, emoțional, sexual sau chiar toate astea la un loc.
Această lege privind ordinul de protecție extins vine în întâmpinarea celor care au nevoie de ajutor. Persoanele care se răgăsesc în aceste situații trebuie să înțeleagă că nu sunt singure, să nu se simtă abandonate, să aibă curajul să ceară ajutor.
Pe lângă organele acreditate să susțină, să protejeze și să ajute persoanele supuse acestor abuzuri, noi ca societate, fiecare dintre noi, trebuie să fim capabili să îi ajutăm, prin luare de poziție, suport psihic și îndrumare spre aceste instituții care îi pot ajuta efectiv să înceapă o nouă viață, o viață demnă, frumoasă, fără abuzuri, fără frică, fără lacrimi.
Antonela Dumitrache
(Foto: www.didactic.ro)
Legea Nr. 26/2024 privind ordinul de protecție extins a intrat în vigoare la 31 august 2024
Legea privind ordinul de protecție extins a fost inițiată cu scopul de a proteja toate victimele, indiferent de relația care există între acestea și agresor.
Până la acest moment, ordinul de protecție și ordinul de protecție provizoriu protejau doar victimele violenței domestice, dar de acum, prin noul act normativ, se depășește perimetrul familiei iar protecția oferită devine generală.
Un alt aspect foarte important: noua lege se referă la toate formele de violență fizică, dar și psihică.
Printre formele de violență fizică se numără orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferință fizică sau orice act de violență de natură sexuală.
Între cele de violență psihică se regăsesc amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare dacă este de natură să îi producă o stare de temere; fapta repetată de urmărire a unei persoane, de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de aceasta; efectuarea de apeluri telefonice sau alte mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere; orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim etc.
Printre măsurile ce pot fi dispuse se numără evacuarea temporară a agresorului din locuința comună; reintegrarea victimei și, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuința comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima sau obligarea agresorului de a preda poliției armele, componentele esențiale și munițiile deținute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum și autorizația/autorizațiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.
Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, Ministerul Justiției lansează o campanie de comunicare publică intitulată “O viață trăită în frică nu e viață” dedicată informării opiniei publice despre noul act normativ și a victimelor despre demersurile pe care le pot face pentru a fi în siguranță.
(Sursa: Ministerul Justiției)
