Lumea a regresat cu 15 ani, nivelurile de subnutriție sunt comparabile cu cele din 2008-2009 * Costurile ascunse ale sistemelor agroalimentare globale valorează cel puțin 10 trilioane de dolari * Obiectivul “Zero Foame” este departe de a fi atins * Peste un miliard de obezi până în 2030* Copiii români - printre cei mai săraci din UE
Cifrele privind foametea s-au menținut la un nivel ridicat timp de trei ani consecutivi, pe fondul agravării crizelor globale.
Aproximativ 733 de milioane de oameni au înfruntat foametea în 2023, ceea ce reprezintă echivalentul a una din unsprezece persoane la nivel global și una din cinci în Africa, potrivit celui mai recent Raport privind starea securității alimentare și a nutriției în lume (SOFI), întocmit și publicat recent de mai multe agenții specializate ale ONU.
Raportul avertizează că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă Zero Foame nu va fi atins până în 2030 și că lumea a regresat cu 15 ani, atingând niveluri de subnutriție comparabile cu cele din 2008-2009.
Autorii atrag atenția că, dacă tendințele actuale continuă, aproximativ 582 milioane de oameni vor fi subnutriți cronic în 2030, jumătate dintre ei în Africa.
Raportul subliniază că accesul la alimente sănătoase se menține evaziv și nesigur: în 2023, aproximativ 2,33 miliarde de oameni la nivel global s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă, un număr care nu s-a schimbat semnificativ de la creșterea bruscă din 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19. Dintre aceștia, peste 864 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară severă, rămânând fără mâncare o zi întreagă sau chiar mai multe. Acest număr a rămas “încăpățânat de mare” din 2020, cu mici îmbunătățiri în America Latină, dar îngrijorător de ridicat în Africa, unde 58% din populație suferă de nesiguranță alimentară moderată sau severă.
Lipsa accesului la diete sănătoase rămâne o problemă esențială, afectând peste o treime din populația globală. Cu noi date despre prețul alimentelor și îmbunătățiri metodologice, publicația dezvăluie că peste 2,8 miliarde de oameni nu și-au putut permite o dietă sănătoasă în 2022. Această disparitate este cea mai pronunțată în țările cu venituri mici (71,5% din populație) comparativ cu 6,3% în țările cu venituri mari.
În mod similar, noile estimări ale obezității la adulți arată o creștere constantă în ultimul deceniu, de la 12,1% (2012) la 15,8% (2022). Previziunile arată că până în 2030, lumea va avea peste 1,2 miliarde de adulți obezi. Povara dublă a malnutriției - coexistența subnutriției împreună cu supraponderalitatea și obezitatea - a crescut, de asemenea, la nivel global, în toate grupele de vârstă.
Aceste tendințe subliniază provocările complexe ale malnutriției în toate formele sale și nevoia urgentă de intervenții direcționate, deoarece lumea nu este pe cale să atingă niciuna dintre cele șapte ținte globale de nutriție până în 2030, indică documentul citat.
Insecuritatea alimentară și malnutriția se agravează din cauza unei combinații de factori, inclusiv a inflației persistente a prețurilor alimentelor, care continuă să erodeze veniturile multor oameni din multe țări. Factori majori precum conflictele, schimbările climatice și recesiunile economice devin din ce în ce mai frecvente și mai severe. Aceste probleme, împreună cu factori de bază, cum ar fi mediile alimentare nesănătoase și inegalitatea persistentă, coincid acum și se manifestă simultan, amplificându-și efectele specifice.
Țările care au cea mai mare nevoie de finanțare sporită se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește accesul la fonduri. Dintre cele 119 țări cu venituri mici și medii analizate, aproximativ 63% au acces limitat sau moderat la finanțare. În plus, majoritatea acestor țări (74 la sută) sunt afectate de unul sau mai mulți factori majori care contribuie la insecuritatea alimentară și la malnutriție.
La nivel mondial, sistemele agroalimentare actuale impun costuri ascunse uriașe asupra sănătății, mediului și societății, echivalentul a cel puțin 10 trilioane de dolari pe an, potrivit unei analize a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care acoperă 154 de țări. Aceasta reprezintă aproape 10% din PIB-ul global.
Potrivit ediției din 2023 a The State of Food and Agriculture (SOFA), cele mai mari costuri ascunse (mai mult de 70 la sută) sunt determinate de dietele nesănătoase, bogate în alimente ultraprocesate, grăsimi și zaharuri, ceea ce duce la obezitate și boli netransmisibile, provocând pierderi de productivitate a muncii, mai ales în țările cu venituri mari și medii superioare.
O cincime din costurile totale sunt legate de mediu, din emisiile de gaze cu efect de seră și de azot, modificarea utilizării terenurilor și utilizarea apei. Aceasta este o problemă care afectează toate țările, iar amploarea este probabil subestimată din cauza limitărilor de date.
Țările cu venituri mici sunt proporțional cele mai puternic afectate de costurile ascunse ale sistemelor agroalimentare, care reprezintă mai mult de un sfert din PIB-ul lor, spre deosebire de mai puțin de 12% în țările cu venituri medii și mai puțin de 8% în țările cu venituri mari. În țările cu venituri mici, costurile ascunse asociate cu sărăcia și subnutriția sunt cele mai semnificative.
Raportul pledează pentru o analiză mai regulată și mai detaliată de către guverne și sectorul privat a costurilor ascunse sau “adevărate” ale sistemelor agroalimentare prin intermediul unei realizări contabile a costurilor, urmată de acțiuni pentru atenuarea acestor daune.
***
În România, procentul de persoane care nu își permit o masă care să includă carne, pui, pește (sau un echivalent vegetarian) la fiecare două zile a crescut de la 14,2% în 2019 la 19,2% în 2021. În cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021, în timp ce în cazul familiilor monoparentale, procentul a crescut considerabil, de la 18,9 în 2019 la 31,4 în 2021. Având în vedere creșterea prețurilor la alimente, este de așteptat ca situația copiilor și familiilor vulnerabile să se agraveze. Rezultatele sondajului Salvați Copiii România privind impactul crizei economice arată că, în toamna anului 2022, aproape jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reușeau să facă față cheltuielilor pentru hrană.
(surse - fao.org/newsroom/detail/hidden-costs-of-global-agrifood-systems…; fao.org/newsroom/detail/hunger-numbers-stubbornly-high-for-three-consecutive-years-as -global-crises-deepen…, salvaticopiii.ro; foto - pixabay.com)
Documentar de ILEANA SANDU
