Mediul geopolitic este marcat de neîncredere și lipsă de respect față de ordinea internațională, ceea ce duce la escaladarea conflictelor regionale și la o nouă cursă a înarmării, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.
Șefa diplomației române participă la Conferința Statelor Părți (CSP10) la Tratatul privind comerțul cu arme (ATT), care se desfășoară la Geneva, până vineri, sub președinția României.
“Aceste provocări cer un nou angajament al statelor părți pentru ca Tratatul să își atingă țelul și să aibă un impact semnificativ asupra securității internaționale. Scopul este mai important ca oricând: să reducem suferința oamenilor și să contribuim la pacea, securitatea și stabilitatea internaționale și regionale”, a arătat Odobescu, potrivit unui comunicat transmis, luni, de MAE.
În alocuțiunea sa, ministrul român a marcat celebrarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme, subliniind rolul esențial al acestuia în actualul context geopolitic, precum și importanța cooperării între toți actorii implicați pentru reducerea suferințelor umane, promovarea păcii, securității și stabilității internaționale. De asemenea, Luminița Odobescu a punctat prioritățile Președinției române a CSP10 privind adoptarea unei strategii pragmatice și structurate a eforturilor de universalizare a tratatului, precum și a unei noi orientări în activitatea ATT, axate pe abordarea aspectelor practice de implementare, se mai arată în comunicat. (Agerpres)
Ministrul mediului: “Amenajărie hidroenergetice, precum cea de la Răstolița, trebuie terminate cât mai repede”
Amenajările hidroenergetice, precum cea de la Răstolița, trebuie terminate cât mai repede, bineînțeles prin respectarea tuturor procedurilor, directivelor europene și studiilor, a afirmat, marți, într-o conferință de specialitate, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
“Dincolo de calitatea mea de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, nu pot să nu mă gândesc la securitatea energetică a României și astfel de amenajări hidroenergetice, în opinia mea, ar trebui terminate cât mai repede, bineînțeles, respectând toate procedurile, toate directivele europene, studii și tot ce avem noi de făcut. Însă ele trebuie terminate. E un pariu pe care l-am făcut cu domnul ministru Burduja (ministrul Energiei n.r.) în speranța că anul acesta vom produce primul kilowatt/oră de energie electrică în județul Mureș, la Răstolița. Spun eu că vom reuși să facem acest lucru”, a subliniat Fechet.
Acesta a precizat că în contextul schimbărilor climatice se discută foarte puțin despre apă, o resursă pe care va trebui să o prețuim, mai ales că este epuizabilă și nu de puține ori generează conflicte.
“Discutăm despre apă și atât de puțin despre apă în contextul schimbărilor climatice. Trebuie pornit de la faptul că apa e o resursă epuizabilă, e o resursă pe care va trebui să o prețuim. Nu de puține ori, apa generează conflicte. Dacă o să întrebăm orice alt primar din România care e principala funcție a unei amenajări hidro, probabil că ne va spune că principala și cea mai importantă funcție este aceea de a asigura apă potabilă pentru populație sau apă pentru industria locală. Și are dreptate. Dacă îi întrebăm, în schimb, pe colegii de la hidro care e cea mai importantă funcție a unei amenajări, ne vor spune că siguranța energetică a României este mai importantă decât orice altceva”, a explicat Mircea Fechet.
Ministrul de resort a menționat faptul că, înainte de toate, ar trebui “să ne asigurăm că producem curent electric atunci când avem nevoie de acesta”.
“Ca să nu mai vorbesc de colegii agricultori care, în discuțiile legate de siguranța alimentară de asemenea foarte importantă, ne vor spune că irigațiile și apa pentru agricultură este foarte importantă. Eu cred că fiecare are dreptate. (...) Am avut discuții cu ambasadori sau cu omologii din alte state și sunt țări, precum Israelul, care reușesc să refolosească aproape 100% din apa pe care o folosesc în fiecare zi. 97% cred că e cifra pe care Israelul o are la acest capitol și este extraordinar că, în loc să cheltuie bani și să o aducă la un standard de calitate pentru a putea fi deversată într-un alt curs de apă, reușește să o folosească în agricultură. Cred că România ar trebui ca, la capitolul de gestionare a apei și de refolosire a apei, să facă pașii importanți. Îmi amintesc că în copilăria mea la țară, bunicii mei aveau acel butoi în care se aduna toată apa de pe acoperișul casei și care era de multe ori folosită la udatul grădinii. Din păcate, până și apa de ploaie se duce pe apa sâmbetei, ca să fac o glumă. Acea apă ar putea ușor fi folosită, pentru că nu necesită niciun fel de tratament, dar de multe ori, dacă ajunge undeva, ajunge în rețeaua de canalizare și o mai și plătim”, a afirmat Mircea Fechet.
Oficiali din ministere și instituții participă, marți, la conferința cu tema “Schimbările climatice - Marile provocări, marile riscuri”, organizată de Antena 3 și Administrația Națională de Meteorologie. (Agerpres)
1,85 milioane de sticle de bere Ciuc cu rugină, retrase de pe piață
Comisarii pentru protecția consumatorilor au decis retragerea de pe piață a peste 1,85 milioane de sticle de bere Ciuc cu capace ruginite sau cu gâtul sticlelor cu rugină, în urma unor controale desfășurate în prima jumătate a lunii august, iar producătorul a fost amendat cu 65.000 de lei.
“Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat, în prima jumătate a lunii august, o amplă acțiune de control, în urma sesizărilor primite, referitoare la existența la comercializare a unor loturi de bere Ciuc cu capace ruginite sau cu gâtul sticlelor cu rugină, produse de operatorul economic SC Heineken România SA. Au fost verificate cele 4 fabrici deținute în
România de producător, la Miercurea Ciuc, Craiova, Constanța și Târgu Mureș, precum și distribuitorii acestuia. Cele 4 loturi identificate au fost loturile 152, 156, 173 și 177, însumând 1.854.180 sticle distribuite”, precizează ANPC într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, sticlele de bere cu rugină pe capac sau pe gâtul acestora, identificate de echipele de control, au fost retrase de la comercializare.
În urma neregulilor constatate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni operatorului economic: amenda contravențională în valoare de 65.000 lei și măsura retragerii de pe piață a produselor cu abateri (cele 4 loturi), precum și dovada retragerii (a cantității retrase) și a distrugerii acesteia.
Până la data de 16 august 2024, au fost returnate de pe piață, către producător, 323.795 sticle cu rugină pe capac sau pe gâtul acestora.
ANPC avertizează consumatorii ca, în cazul în care constată, la o sticlă de bere achiziționată, urme de rugină pe capacul sau gâtul sticlei, indiferent de marcă, să se adreseze comerciantului pentru a-i fi înlocuit produsul sau pentru a i se rambursa contravaloarea acestuia. În cazul în care comerciantul refuză acest demers, consumatorul poate depune o reclamație la ANPC. (Agerpres)
