Turnulețul de la Chip din Sighișoara, un monument construit înainte de Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea, în jurul căruia există și o legendă despre un pașă otoman ucis împreună cu elefantul său alb de un foc de archebuză, care și acum ar doborî recordul mondial de distanță, este în pericol de prăbușire din cauza restituirii proprietăților de către fosta administrație a orașului.
“Avem o documentație de tip DALI pentru refacerea Turnulețului de la Chip și de punere în siguranță, fiind primul pas de care aveam nevoie pentru restaurare. Unde ne-am blocat? În faptul că terenul de lângă Turnulețul de la Chip este proprietatea privată a unei persoane fizice cu care suntem în dialog pentru schimb de terenuri și/sau eventual expropriere, în caz că nu reușim să cădem de comun acord, favorabil municipiului. Imediat după aceea dorim să demarăm lucrările. În condițiile actuale este foarte greu să lucrăm, având în vedere că terenul este proprietate privată, iar municipalitatea deține doar un metru în jurul turnulețului și nu avem o cale de acces. În vecinătate, sub turn, există și un cimitir evreiesc vechi. Consider că acel teren trebuie să revină municipiului Sighișoara, pentru a putea amenaja nu doar turnulețul, ci și accesul la cimitir, să fie un loc în care atât localnicii, cât și turiștii să se odihnească, să avem bănci, să avem un parc amenajat”, a declarat primarul Ioan Iulian Sîrbu.
Punerea în siguranță a Turnului de la Chip este estimată la suma de 70.000 de lei, urmând ca ulterior, printr-o altă documentație, să fie prevăzută amenajarea.
“Partea de amenajare n-am putut-o lua în calcul nefiind proprietarul terenului, nu s-a putut face nicio documentație din care să ne rezulte o anumită sumă. Terenul din jurul turnului a devenit proprietate privată în urma unor decizii de restituire, semnate de vechea administrație. Din păcate, nu e singurul monument pus în pericol de aceste restituiri de terenuri. Dacă ne amintim și de monumentul funerar cunoscut sub numele de «La leu», a cărui piatră de temelie a fost pusă chiar de împăratul Franz Josef, care a ajuns să fie în curtea unor case. Cu greu am reușit relocarea acestuia în parcul din apropierea Catedralei Ortodoxe din Sighișoara”, a susținut Ioan Iulian Sîrbu.
Până la rezolvarea problemei terenului, Turnulețul de la Chip riscă să se deterioreze și mai mult, mai ales că vegetația a distrus mare parte din acoperișul din șindrilă.
Turnulețul de la Chip se află deasupra unui vechi cimitir evreiesc, pe partea dreaptă a Drumului Național 13, la intrarea în Sighișoara dinspre Târgu Mureș, pe locul numit “La Chip”. Aici se spune că ar fi îngropat un pașă otoman și elefantul său alb.
Pașa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Medievală, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighișoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.
Acelei campanii otomane în jurul căreia s-a țesut legenda pașei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV și XVIII, iar specialiștii în arme medievale susțin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanță de tragere destul de scurtă, între 50 și 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.
Legenda mai spune că, imediat după ce pașa și elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp.
Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu în zona Sighișoarei, care era considerată a fi una dintre granițele de răsărit ale creștinătății europene.
Directorul Muzeului de Istorie a Sighișoarei, Nicolae Teșculă, susține că dincolo de legendă, care nu a fost confirmată de dovezi arheologice, turnulețul de la Chip pare să fi avut totuși un rol religios în perioada catolică, fiind un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaște cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana. (Agerpres)
