Industria turismului reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul global - o realitate economică de care factorii de decizie din destinațiile turistice trebuie să țină seama, pe măsură ce turismul își revine după pandemia de COVID-19.
În timpul pandemiei, veniturile au scăzut cu 80% în unele subsectoare ale industriei turismului în UE, afectând 11 milioane de locuri de muncă. În 2023, imediat după pandemie, numărul acestora a atins 27 de milioane, în paralel cu creșterea bruscă a numărului de vizitatori, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism, citat de Forumul Economic Mondial (sursa - weforum.org./agenda/2024…)
Confruntate cu fenomenul supraturismului, multe regiuni și orașe încearcă, pe de o parte, să găsească modalități de a reduce numărul de vizitatori și, pe de altă parte, să gestioneze impactul asupra populațiilor locale, siturilor istorice, poluării aerului și a naturii, conștiente, în același timp, de importanța și necesitatea afacerilor în turism.
Autoritățile din diverse regiuni și orașe turistice pun în aplicare o gamă largă de soluții pentru a echilibra reducerea numărului de vizitatori cu realitatea de necontestat că turismul reprezintă o contribuție cheie la Produsul Intern Brut.
Veneția a introdus recent o taxă de intrare pentru turiștii care vin, pentru o zi, să-i vadă celebrele canale. Orașul aplică, de asemenea, un tarif „de noapte", bazat pe numărul de nopți petrecute și pe nivelul sau numărul de stele pe care îl are hotelul în care se cazează turiștii.
Amsterdam s-a alăturat Veneției, prin interzicerea croazierelor pe canalele orașului. Deși planul a fost aprobat de consiliul local, modificările nu au fost încă puse în aplicare. De asemenea, a fost interzisă construirea de noi hoteluri, pentru a limita numărul de turiști.
Copenhaga a adoptat o abordare ușor diferită, recompensându-i pe vizitatorii care contribuie în mod pozitiv la protejarea mediului (prin păstrarea curățeniei sau folosirea transportului public, de exemplu) cu mâncare gratuită sau cu experiențe culturale inedite, relatează CNN.
Orașul francez Marsilia a introdus un sistem de rezervări pentru a limita numărul de turiști care intră în Parcul Național Calanques, cu scopul de a proteja un mic golf despre care spune că este „cel mai sensibil, vulnerabil și mai degradat" sit din zonă. Sistemul s-a dovedit atât de reușit încât autoritățile locale au decis să-l mențină în vigoare în următorii patru ani.
Pe drumurile de pe coasta Amalfi din Italia, nerezidenții pot circula doar în anumite zile.
Alte destinații încearcă să-i disperseze pe turiști, încurajându-i să călătorească în locuri mai puțin vizitate. Aproximativ 80% dintre cele 37 de milioane de vizitatori anuali ai Franței se concentrează pe 20% din cuprinsul țării.
Autoritățile din Japonia au ridicat o barieră pentru a bloca vederea Muntelui Fuji, pe măsură ce numărul vizitatorilor este în continuă creștere. Deși vizitele au adus un impuls economic, oamenii care locuiesc în apropierea acestei priveliști spun că mulțimea de fotografi pasionați, care vin pentru a face „fotografia perfectă", refuză adesea să se supună regulilor privind parcarea mașinilor și păstrarea curățeniei.
Alte destinații populare din Japonia, inclusiv orașul Osaka și orașul balnear Hakone, iau în considerare introducerea de noi taxe în turism pentru a ține sub control creșterea numărului de vizitatori.
După numărul anual de turiști raportat la 100 de localnici, orașele din Europa cele mai afectate de supraturism sunt: Dubrovnik (36 de turiști la 100 de localnici); Veneția - 21, Bruges -21, Rhodos - 21, Reykjavik - 16, Florența - 13, Heraklion - 13, Amsterdam - 12. (Date din 2019, înainte de pandemie.) (foto - Pixabay.com; viitorulilfovean.ro; www.primariabistrita.ro)
Ileana Sandu
