Statul Israel a colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce privește eforturile de eliberare a ostaticilor din Fâșia Gaza, după atacurile Hamas din 7 octombrie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, la final de mandat, ambasadorul Israelului la București, Reuven Azar. Acesta își încheie misiunea diplomatică în țara noastră în luna august.
- AGERPRES: Domnule ambasador, stăm de vorbă în momentul în care premierul Netanyahu a declarat, privind atacurile din timpul weekendului, că va exista o ripostă dură a Israelului față de Liban. Cum evaluați, cum explicați situația aceasta?
- Reuven Azar: Trebuie să așteptăm să vedem care va fi reacția propriu-zisă, care a fost aprobată de Israel. Dar este foarte important ca publicul să înțeleagă contextul. Pe 8 octombrie, într-un mod neprovocat, Hezbollah a început să atace nordul Israelului cu sute de rachete, drone și au adus daune grave în zona de graniță, astfel încât a trebuit să evacuăm aproximativ 80.000 de persoane din această zonă. Este foarte important să înțelegem că 80.000 de oameni nu se vor întoarce în zona de graniță dacă nu se simt în siguranță. Asta înseamnă că forțele Hezbollah, 15.000 de teroriști care au amenințat localnicii din zona de graniță, trebuie să părăsească zona, pentru că nimeni nu va fi de acord - după ce s-a întâmplat pe 7 octombrie, cu atacurile Hamas, cu incendieri și crime în masă - să se întoarcă în aceste locuri, în contextul unor asemenea amenințări. Guvernul a avut un mesaj foarte clar: ori ajungem la o soluție pe bază de negocieri, prin care unitățile Radwan și teroriștii Hezbollah merg spre nord, către râul Litani, potrivit rezoluției ONU în acest sens, ori Israelul ia propriile măsuri. Nu știu dacă aceste măsuri vor fi luate acum sau mai târziu, dar este o situație inacceptabilă, pentru că nu există niciun motiv pe lume pentru care Israelul trebuie să continue sub această amenințare teroristă.
- AGERPRES: Vorbiți de negocieri. Mai e loc pentru negocieri? Israelul este într-o situație critică - războiul cu Hamas, acum Hezbollah. Mai este loc de negocieri, ce credeți ca diplomat?
- Reuven Azar: E o întrebare bună. Războiul este continuarea diplomației cu alte mijloace. Când diplomația eșuează, trebuie să iei măsuri. Noi sperăm în continuare, suntem o țară democratică, avem o armată bazată pe recruți. Nimeni din Israel nu e fericit de perspectiva de a ataca Libanul și am avut un mesaj clar și foarte reținut când vorbim de o ripostă sau de faptul de a ne apăra de această amenințare. Dar s-a umplut paharul. La un moment dat trebuie să luăm măsuri și, când tragem linie, trebuie să avem negocieri, pentru că vrem să fim în contextul în care să negociem pacea cu Libanul. Dar aceste lucruri se pot întâmpla când poporul libanez decide că nu mai vrea să atace Israelul. Nu este cazul în acest moment.
- AGERPRES: În ceea ce privește conflictul cu Hamas, există întrebarea pusă de toată lumea: după ce trupele israeliene vor părăsi Gaza, ce se va întâmpla cu această regiune? Va fi parte din teritoriile palestiniene, nu va fi parte din acestea? Cum va fi gestionată situația?
- Reuven Azar: Vă amintiți că Guvernul israelian a adoptat o politică foarte clară - de a eradica forțele militare ale Hamas. Misiunea este aproape îndeplinită. Mai există forțe Hamas operaționale, dar nu sunt organizate. Îi urmărim în continuare. Am ucis aproximativ 15.000 de teroriști Hamas și am rănit și mai mulți și vrem să ne aducem ostaticii acasă. Și acest scop a fost atins parțial, pentru că am adus înapoi peste jumătate dintre ei, dar încă avem 116 ostatici. Deci trebuie să îndeplinim această misiune, printr-o combinație de măsuri militare și diplomație. Avem o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU și care este susținută de SUA și Israel în acest sens. Trebuie să facem în asemenea fel încât Hamas să nu se regrupeze și să nu se reînarmeze pentru a ataca din nou Israelul, ca pe 7 octombrie. Deja am declarat că nu vrem să gestionăm Fâșia Gaza la nesfârșit. Vom rămâne din punct de vedere militar în Gaza atâta timp cât această amenințare continuă. Dacă ajungem să existe o forță care se angajează să nu atace Israelul, atunci Israelul se va retrage. Nu va fi ușor, pentru că nimeni din lume nu este dispus să se lupte cu Hamas. Așa că nimeni nu se va lupta cu Hamas pentru noi. Noi trebuie să facem asta și, dacă Hamas refuză, trebuie să fim acolo și să ne luptăm cu ei.
- AGERPRES: În ceea ce privește Gaza, există relatări legate de civilii palestinieni care sunt victime ale conflictului. Cum evaluați asta? Pentru că există un antagonism între statutul de victimă al israelienilor, respectiv palestinienilor.
- Reuven Azar: În primul rând, orice pierdere de viață omenească civilă este o tragedie, o tragedie care ar fi putut fi ușor evitată dacă Hamas nu ar fi atacat Israelul. Oamenii trebuie să înțeleagă că acești teroriști vor să încalce complet toate regulile lumii civilizate pentru a ieși victorioși. Au folosit spitale pentru a ataca Israelul, ambulanțe pentru a transporta teroriști, școli - ca sedii ale lor. Organizația Națiunilor Unite este considerată neutră și și-au stabilit sediul pentru informații militare sub clădirea UNRWA din Gaza. Deci trebuie să înțelegem cu ce avem de-a face. Israelul va continua să respecte legea internațională, dar, dacă Hamas folosește civilii ca scuturi umane încalcă toate legile, din nefericire civilii vor suferi. Nu vrem să se întâmple asta, Hamas vrea asta, pentru că își abuzează propriile victime pentru a crea fațada de victimă, pentru a pune presiune pe Israel să înceteze campania (militară - n.r.). Nu o să încetăm campania, pentru că, dacă ne-am opri, Hamas ne-ar ataca iar și iar. Nu e vorba să ne eliberăm noi de Hamas. Palestinienii trebuie să se elibereze de Hamas dacă vor să aibă un viitor, pentru că viitorul lor este complet deturnat de teroriști extremiști care vor să schimbe cursul Orientului Mijlociu. Nu e vorba doar de chestiunea palestiniană. Este o axă a răului, susținută de Iran, care încearcă să aibă hegemonie în regiune, cu o agendă extremistă și care va impune hegemonia aceasta în lumea civilizată - în Europa, în Statele Unite ale Americii. Și vedem asta, vedem extremiști care demonstrează cu steaguri Hamas în Europa, în SUA. E clar care este scopul. Israelul oprește acest val de extremism să invadeze lumea civilizată. Așa că în loc să fie privirile ațintite asupra Israelului, care face o treabă extraordinară atunci când vorbim de raportul dintre victimele teroriști și victimele civile, ar trebui pusă presiune asupra extremiștilor.
- AGERPRES: Pe de altă parte există mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva premierului Netanyahu pentru crime de război, valabil în majoritatea țărilor europene.
- Reuven Azar: În primul rând procurorul CPI a cerut un mandat de arestare și trebuie să vedem dacă judecătorii îl vor încuviința sau nu. Noi credem că e absurd. Pentru că, dacă legi Israelul de mâini, Israelul care acționează în normele legii internaționale, cum se va apăra lumea de teroriști? Israelul are sute de avocați care lucrează în interiorul IDF (armata israeliană - n.r.), care aprobă fiecare țintă din Gaza. Acționăm fix potrivit legii internaționale, iar problema este că de multe ori instituții internaționale, jurnaliști și judecători ai CPI se bazează pe informații false și părtinitoare care au fost trimise sau publicate. Sunteți martorii unor eforturi enorme ale Al Jazeera, TRT și ale altor redacții părtinitoare care ilustrează distorsionat situația. Deci când este un context în care CPI sau Curtea Internațională de Justiție, create pentru a apăra lumea civilizată, vor fi dărâmate de această agendă politică, atunci aceste instituții vor fi distruse pentru toată lumea. Israelul nu va fi singura victimă, miza este libertatea noastră, abilitatea de a ne apăra de teroriști. Iar dacă Israelul este pus să îndeplinească un standard imposibil, va avea repercusiuni asupra tuturor.
- AGERPRES: Deci spuneți că nu există crime de război în Gaza...
- Reuven Azar: Sigur că nu. Criminalii de război sunt cei din Hamas. Comit duble crime de război: se ascund în spatele civililor, atacă din zone civile și încalcă toate legile existente din ultimele sute de ani, pentru victorie. Deci ne atacă sistemul imunitar, trebuie să înțelegem asta. Toate lucrurile în care credem - libertatea de exprimare, liberalismul, societatea civilă, instituțiile, toate acestea, legile care se aplică în situații de conflict, toate acestea sunt atacate de Hamas și de Iran. Deci astfel vor să înfrângă nu doar Israelul, ci și lumea civilizată.
- AGERPRES: Vorbeați despre media părtinitoare. De ce nu sunt jurnaliști străini în Gaza?
- Reuven Azar: În primul rând, nu este corect. Există.
- AGERPRES: Există, dar sunt oameni care locuiesc acolo. Nu sunt corespondenți străini.
- Reuven Azar: Mă refer la faptul că Israelul a permis unor jurnaliști străini să intre, încorporați în armata israeliană. Vă imaginați situația asta, de exemplu, în conflictul din Irak? Să aveți jurnaliști occidentali în mijlocul ISIS? Ce li s-ar fi întâmplat lor și ce li s-ar fi întâmplat soldaților americani care luptau împotriva ISIS? Nu este deloc rezonabil din punct de vedere umanitar să fie jurnaliști străini abuzați de Hamas, să fie scuturi umane. Este greu de înțeles. Când cineva atacă esența ta, toate lucrurile în care crezi, când abuzează de aceste valori, este greu să vezi clar situația. Dar asta este situația. Cei care sunt târâți în ideologia Hamas sunt la rândul lor abuzați și trebuie să fim foarte atenți. Pentru că, până la urmă, dacă Israelul nu va fi lăsat să se apere, nimeni nu va putea să se apere în viitor și ei vor folosi aceleași metode de acum împotriva altora.
- AGERPRES: Ați organizat o recepție de rămas-bun, la Palatul Parlamentului. Atunci ați vorbit despre modul discret în care România a ajutat Israelul în privința eliberării unor ostatici din Gaza. Nu puteți spune lucrurilor pe nume, dar, diplomat fiind, puteți da mai multe detalii despre această colaborare cu România?
- Reuven Azar: Am spus că am colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce privește eforturile de eliberare a ostaticilor. Nu m-am referit la ostatici anume. Vorbim de un efort general, care abordează mai multe aspecte - fie că e vorba de schimburi de informații, evacuarea de persoane din zone periculoase - cetățeni români sau israelieni -, dialog diplomatic cu părțile implicate. La final, vorbim de un efort colectiv. România susține rezoluția Consiliului de Securitate ONU care a fost adoptată în acest sens și face parte din efortul internațional de a aduce pacea în regiune. Apreciem acest lucru și vom continua cooperarea pentru a elibera toți ostaticii, pentru că trebuie să continuăm până când toți ostaticii vor fi eliberați.
- AGERPRES: Cum văd cetățenii situația ostaticilor? A trecut aproape un an de la atacurile Hamas.
- Reuven Azar: Au trecut 300 de zile și toți israelienii vor ca ostaticii să fie eliberați.
- AGERPRES: Mai există speranță?
- Reuven Azar: Sigur că mai există speranță. Știm că există speranță, pentru că atunci când am făcut presiuni militare, acestea au dus la eliberarea de ostatici. De asemenea, am avut incursiuni militare de eliberare a ostaticilor, nu toți ostaticii, dar 27 dintre ei. Deci sigur că există speranță și efort continuu. Opinia publică pune presiune pe Guvern, pe de o parte, pentru a ajunge la un acord cât de curând, pe de altă parte majoritatea israelienilor vor ca Guvernul să își atingă scopul de a eradica forța militară a Hamas și nimeni nu vrea să cedăm cerințelor Hamas. Deci trebuie să facem să fie un echilibru între aceste lucruri, este o dilemă cu care trebuie să ne confruntăm și de care Hamas este responsabilă, dar este o provocare căreia trebuie să îi facem față.
- AGERPRES: Tensiunile cu Libanul, războiul din Gaza m-au făcut să mă gândesc la istoria Israelului din anii '60, din anii '70. Ce au învățat diplomații israelieni din acele conflicte, cum este acest conflict diferit și mai există o cale către pace? E ușor să vorbești despre pace dintr-un Occident unde nu e război. Mai există o șansă de pace?
- Reuven Azar: Vă amintiți de începutul procesului de pace de la jumătatea anilor '70, cu Egipt. Liderul lumii arabe de atunci, Anwar Sadat, a luat o decizie curajoasă de a face pace cu Israel, decizie susținută de SUA. Chiar dacă URSS nu a susținut decizia, a fost una de succes, deoarece statul cel mai puternic din Orientul Mijlociu de atunci și-a asumat decizia de a face pace. În acest moment, în Orientul Mijlociu avem un regim islamic extremist, anume Iran, care, după Primăvara Arabă din 2010, a creat un monstru cu tentacule în fiecare țară din regiune - Liban, Siria, Irak, Yemen. Terorizează țările arabe sunite și înmulțesc armele de distrugere în masă și nu au nici cel mai mic interes în a aduce pacea în regiune. Deci când ai o asemenea situație, cu Iranul care are hegemonia, cine va face pace?
- AGERPRES: La începutul mandatului dumneavoastră în România am vorbit despre Acordurile Abraham. Mai sunt în vigoare?
- Reuven Azar: Da. De fapt, nu știu dacă ați observat, dar niciuna din țările care au semnat Acordurile Abraham nu s-a retras. Dimpotrivă, acum două - trei luni, când iranienii au lansat 200 de rachete și drone către Israel, a existat o operațiune comună israeliană, americană, britanică, franceză, iordaniană, saudită a forțelor aeriene pentru a opri atacurile acelea. Așa că, cu cât Iranul devine mai puternic în regiune, proliferează mai multe arme, aduce mai multe amenințări, există un interes mai mare ca Israelul și unele țări arabe sunite să coopereze pentru a înfrunta acea amenințare și sperăm că și în Occident oamenii vor înfrunta această amenințare, pentru că, dacă Occidentul va continua să izoleze Iranul și să facă apel doar la dialog, asta nu creează niciun fel de presiune, iar conflictul se va extinde. Vedem asta foarte clar în modul în care Iranul susține Rusia în agresiunea acestei țări față de Ucraina. Noi am spus asta de ani de zile - că rachetele și dronele iraniene amenință Europa. Nimeni nu ne-a crezut, au zis că e doar ceva din Orientul Mijlociu. Acum aceste drone sunt lansate în Europa. Americanii și britanicii au luat câteva măsuri, spre exemplu în Yemen, dar reacția trebuie să fie mai puternică, dacă vrem să aibă efect. Extremiștii nu vor fi descurajați cu cuvinte. Trebuie acțiuni - militare, diplomatice. Săptămâna trecută, Germania a pus în atenția UE draftul unei rezoluții care să desemneze Gărzile Revoluționare din Iran ca organizație teroristă. Europa trebuie să fie unită, deoarece acestea sunt responsabile pentru terorism în lumea întreagă, pentru proliferarea armelor letale. Atacă Europa. Trebuie să dăm dovadă de hotărâre diplomatic, militar și trebuie să fim prudenți când este vorba de libertățile noastre. Cum v-am spus, exact cum Hamas profită de normele noastre, alții fac același lucru în Europa, în sensul canalelor care incită la extremism. Europa a luat măsuri împotriva canalelor media ruse. De ce nu ar face același lucru pentru blocarea conținuturilor de aceeași natură din Orientul Mijlociu? Este o amenințare iminentă. Îi vedem pe acești extremiști pe străzile din Paris, din Berlin, din Londra, peste tot.
- AGERPRES: În timpul mandatului dumneavoastră a existat un acord Israel - AUR, care a fost destul de controversat. Mai este în vigoare? Pentru că la momentul respectiv spuneați că aveți încredere în promisiunile AUR.
- Reuven Azar: Am fost foarte fermi privind patru principii legate de combaterea antisemitismului: orice partid politic care vrea să aibă un dialog cu noi trebuie să se angajeze să își asume responsabilitatea în privința Holocaustului din România, să condamne antisemitismul și să adopte definiția IHRA a antisemitismului, să interzică elogiul criminalilor de război și să se angajeze în educarea privind Holocaustul a tinerelor generații. Acest partid s-a angajat. De atunci am monitorizat situația. Nu le-am oferit un cec în alb. Nu am văzut incidente grave legate de încălcarea acestui angajament, așa că eu cred că este o politică pe care o aplicăm în Europa în mod consecvent și nu avem excepții de la ea.
- AGERPRES: Privind relația economică bilaterală, vorbim de cooperarea din domeniul militar. La începutul mandatului dumneavoastră vă întrebam despre posibilitatea contractelor în formatul G2G (“Guvern la Guvern”) în ceea ce privește achiziții militare. Care este situația?
- Reuven Azar: Ține de Guvernul român să decidă ce model vrea să folosească pentru a procura lucrurile de care are nevoie România. Până acum nu am văzut o formulă G2G, dar am văzut o serie de licitații ale Armatei Române în care companii israeliene și-au prezentat oferta, cu speranța de a câștiga o parte din ele. Avem propuneri bune, suntem o concurență redutabilă și avem avantajul pe care nicio altă țară nu îl are. Nu doar că echipamentele noastre și-au dovedit calitățile în situație de conflict, dar suntem pregătiți pentru o producție în colaborare, aici, în România.
- AGERPRES: Anume să investiți în industria națională...
- Reuven Azar: Să investim aici, în România. Aceasta este o valoare adăugată pe care nicio altă țară nu o aduce. Așa că, de exemplu, dacă vom câștiga licitația pentru sisteme antirachetă de rază mică și medie, le vom face în România. Nimeni nu are oferta asta. Dacă vom câștiga licitația pentru sateliți, îi vom construi, cel puțin parțial, aici. Nimeni nu propune asta. Este o propunere pentru viitor, deoarece România are potențialul uman de a revitaliza industriile. Aveți ingineri extraordinari. Și nu doar pentru interesul propriu, ci să deveniți un hub regional. Companiile israeliene au interesul să deschidă aici fabrici nu doar pentru a face cuiva o favoare. Vorbim de un interes comun. Dacă avem fabrici în comun cu România, în această țară, vom putea vinde către țări NATO, după încheierea programului aliat de consolidare a capabilităților. În prezent suntem un partener foarte important pentru Europa în ceea ce privește furnizarea de sisteme de apărare. Chiar și țările care ne critică continuă să cumpere de la noi. Dar vrem să fim parteneri de cursă lungă, iar acesta este un mod excelent de a crea acest parteneriat pentru viitor. Las acest proiect la plecarea mea. Am avut, în ultimul an, vizite ale unor reprezentanți foarte importanți din industria militară israeliană - IAI, Rafael... S-au întâlnit cu ministrul Apărării, cu oficiali ai Guvernului. Vom face tot posibilul să creăm parteneriatele potrivite pentru interesele ambelor părți.
- AGERPRES: Încă un domeniu de cooperare este cel al agriculturii. În acest domeniu cum stau lucrurile?
- Reuven Azar: Toate firmele mari din Israel continuă să activeze aici. Au făcut multe proiecte în ceea ce privește irigațiile, în ceea ce privește tehnologia legată de recoltare. În România există multe ferme mari sau mijlocii care cumpără aceste tehnologii, deci s-au dezvoltat la scară mondială. Companii multinaționale le-au achiziționat, (...) este o afacere israeliană, dar vorbim de un efort internațional. Pe lângă asta, am început un proiect-pilot foarte interesant cu primarul Buzăului, Constantin Toma, irigații cu apă purificată. Este într-un stadiu incipient. În multe locuri secetoase din Europa trebuie gestionată situația, deoarece sursele de apă curată vor deveni tot mai puține, iar finanțarea pentru proiecte cu apă curată va scădea și ea. În Israel irigăm 70% din recolte cu apă purificată. Este vorba de apă din canalizare, care a fost purificată. Este o tehnologie care permite (folosirea - n.r.) în orașele mari a unor cantități uriașe de apă de canal pe care o purifici, pentru că, de exemplu, nu vrei să contaminezi râurile. Deci este vorba de cum purifici apa și pentru ce tip de recoltă. Există diverse grade de purificare, potrivite pentru diverse culturi, cum ar fi, de exemplu, cele care nu sunt pentru consum uman, precum bumbacul. Aici nu trebuie să purifici foarte mult. Apoi vine horticultura, apoi legumele, precum roșiile sau castraveții și aici trebuie purificată apa la nivel maxim. În Israel avem în acest sens un set de reguli realizate inclusiv prin Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, care colaborează cu fermierii pentru implementare. Acest proiect, cred eu, în 10-20 de ani, va deveni relevant pentru sudul Europei. Uniunea Europeană este interesată să finanțeze acest proiect. Anul trecut am găzduit o delegație interministerială de 18 persoane din diverse ministere din România care au văzut cum funcționează lucrurile în Israel. Deși proiectul începe acum, vom vedea rezultatul în anii care vin.
- AGERPRES: La începutul mandatului ați avut o listă de proiecte? Care au fost cele care nu au fost realizate?
- Reuven Azar: Am început câteva proiecte, unul este în domeniul high tech. Am văzut că în România este această dorință ca start-up-urile să devină companii unicorn. În Israel am avut succes în acest domeniu și am adus aici o companie care știe cum să facă acest lucru, a făcut parteneriat cu Raiffeisen Bank și cu Camera de Comerț Americană. Speram să lansăm proiectul în Israel în iulie, dar, din nefericire, din cauza războiului, nu am putut, așa că lansarea va fi spre finalul anului, iar prima sesiune va fi în Milano, după ce plec. Dar este rezultatul muncii noastre comune. Există eforturi legate de turism. Am convins agenții de turism să invite colegi din Israel. Sper că aceștia vor veni în octombrie, după ce plec, și sper că vor fi semnate contracte pentru pachete de oferte destinate israelienilor care vor să viziteze România. Din nou, este ceva care se va întâmpla după plecarea mea. Sunt multe lucruri. Am făcut eforturi legat de un proiect dedicat istoriei - credem că tinerele generații care au strămoși originari de aici se vor reconecta cu România. Mulți sunt curioși să vadă de unde au venit străbunicii lor. Nu e vorba doar de tineri din Israel. Este și cazul evreilor din Statele Unite ale Americii. Colaborăm cu Universitatea din București și cu Federația Evreilor pentru un proiect. De altfel, anul acesta am început implementarea platformei dedicate lui. Sunt multe lucruri.
- AGERPRES: Și Muzeul Memoriei Holocaustului? Este un proiect care s-a întins pe o perioadă lungă de timp, i-a fost desemnat un spațiu, dar au fost făcute lucruri concrete?
- Reuven Azar: Da, banii au fost alocați, după cum știți, responsabil este Institutul “Elie Wiesel”. Am reușit, în timpul mandatului meu, să facem să se miște lucrurile, pentru că exista un soi de tensiune între cei care au făcut proiectul muzeului și primărie. Aceasta din urmă are o politică foarte clară în ceea ce privește clădirile de patrimoniu. Deci erau reticenți în a aproba proiectul companiei care a câștigat licitația în acest sens. Datorită eforturilor comune cu alți ambasadori și cu oficiali din cabinetul premierului, primăria, Institutul “Elie Wiesel” și compania care a realizat proiectul au ajuns la un compromis. Așa că Institutul “Elie Wiesel” reface proiectul și acesta va fi transmis primăriei, sper, în săptămânile ce urmează și apoi primăria va da avizul pentru construcție. Banii alocați în acest sens trebuie cheltuiți până la finalul anului 2026, așa că sperăm că lucrurile vor merge bine și că vom avea un muzeu care va fi valoros pentru România. Pentru prima dată românii vor avea ocazia să vadă uriașul patrimoniu de sute de ani, pe care comunitatea evreiască a lăsat-o aici și va fi și o ocazie a educării legate de ororile Holocaustului și despre cum să fie evitată repetarea istoriei.
- AGERPRES: La recepția de rămas-bun spuneați că nu voiați să părăsiți România și că soția v-a spus “Atunci nu pleca”. Ce v-ar fi făcut să rămâneți?
- Reuven Azar: E o întrebare bună. Asta este soarta diplomaților. Mereu cauți viitoarea oportunitate și nimic nu este permanent. Sunt misiuni temporare. Aici, din păcate, am stat doar doi ani, pentru că am avut această ocazie, dar ne-a plăcut tot din România - natura, oamenii, cultura. Am vizitat atât de multe locuri, de la Delta Dunării la Bucovina, la Maramureș, la Porțile-de-Fier, Timișoara, Transilvania, Munții Făgăraș. Este foarte frumoasă și ne-am bucurat de experiențele pe care le-am avut. Au fost incredibil de multe schimburi culturale, zeci și zeci. Nu doar evenimentele de la ambasadă, ci și cele organizate pur și simplu de oameni, fie că vorbim de participarea israeliană la Festivalul de Teatru de la Sibiu sau la TIFF sau la Festivalul “Enescu”, festivaluri de jazz, de muzică electronică, faptul că edituri românești au publicat cărți ale unor autori israelieni. Este minunat, arată profunzimea și bogăția acestei relații unice între Israel și România și a fost o adevărată plăcere pentru mine să fiu aici.
- AGERPRES: Înțelegeți română. Ați învățat limba română.
- Reuven Azar: Am învățat românește cu un an înainte de a veni în România și a fost foarte important pentru mine să înțeleg, pentru că limba română este ușa pentru cultură și civilizație. A fost foarte important pentru mine. Din această cauză am învățat.
- AGERPRES: Ce a fost cel mai greu?
- Reuven Azar: (râde - n.r.) A fost greu pentru că limba română este o limbă latină, dar are influență otomană și rusă. Eu vorbesc spaniolă.
- AGERPRES: Deci a fost ușor.
- Reuven Azar: A fost mai ușor. Partea latină a fost mai ușoară.
- AGERPRES: Ce o să vă lipsească din România?
- Reuven Azar: Iubesc opera. Opera Română este minunată. Mi-a plăcut să merg la operă, să interacționez cu directorul, Daniel Jinga. Mie și soției cu siguranță ne va lipsi Opera Română.
- AGERPRES: Care a fost spectacolul dumneavoastră favorit?
- Reuven Azar: Cred că am văzut vreo 15. “Nunta lui Figaro”. Mi-a plăcut mult. Interpretarea la Opera Română este foarte clasică. În Israel, de obicei spectacolele sunt post-moderne, iar eu nu mă dau în vânt după asta. Aici aveți o clădire frumoasă, neoclasică, stil belle epoque, cu personal extraordinar, cu interpretări extraordinare, iar nouă ne plac aceste lucruri foarte mult.
AGERPRES (autor: Oana Ghiță / sursa foto: Ambasada Israelului în România / Interviul a fost realizat marți, 30 iulie)
