Românii, de la un an la altul, trăiesc tot mai prost, se potrivește cu urarea lui T. Băsescu lansată când era președinte: “Să trăiți bine!”, când peste șase luni dintr-un an muncesc pentru stat, mai exact spus la noi rămân bani din salariu pentru a plăti sutele de taxe și impozite, bani care intră la buget de unde se cheltuie și se împart cum și cui vrea Guvernul, Ministerul Dezvoltării și Finanțelor.
Aceasta e explicația că de 35 de ani s-au construit autostrăzi și spitale doar pe hârtie, că nu mai producem aproape nimic (întreprinderile au fost vândute și transformate în fier vechi și acesta exportat), sănătatea, învățământul, agricultura (noroc că circa 2-3 milioane de hectare le-au cumpărat și le lucrează străini), să nu mai vorbim de comerț care aparține multinaționalelor ce “colectează” banii românilor prin vânzarea mărfurilor aduse din import (circa 80%) și astfel cei de la putere au ajuns în situația că nu au bani să plătească salariile bugetarilor români (de multinaționale nu se ating), pensiile, fiind nevoiți să se împrumute cu dobânzi mari, în ultimii doi ani peste 200 de miliarde de euro, ceea ce a contribuit la creșterea datoriei externe, a inflației și prețurilor, în timp ce guvernanții se laudă cu creștere economică, dacă nu greșesc pe locul doi în rândul țărilor din Uniunea Europeană, datorită consumului de produse importate și nu a producției interne bazată pe sporirea productivității muncii.
Rezultatul este egal cu zero deoarece creșterea PIB-ului se bazează, în general, pe consum, pe mărfurile importate (circa 80%) nu pe cele realizate în țară și pe export, pe plus valoare, și astfel, profitul realizat din vânzări, din veniturile mai mari ale românilor obținute din majorarea salariilor și pensiilor pleacă afară în conturile multinaționalelor care alimentează cu mărfuri, aduse din import, supermarketurile din România, dacă în primul trimestru s-au împrumutat cu peste 30 miliarde de euro.
Concluzia: de unde bani la buget pentru a se acoperi cheltuielile și a se stopa creșterile deficitului, a inflației și a prețurilor, încât Guvernul să nu mai recurgă la împrumuturi cu dobânzi mari ce vor fi plătite de noi și urmașii noștri.
IOAN HUSAR
