După ce în primul episod al acestui serial am explicat contextual istoric și social în care au luat ființă unele grupări/echipe sportive evreiești, este momentul acum să ne-ndreptăm atenția asupra celor săsești.
GRUPĂRILE/ECHIPELE SPORTIVE SĂSEȘTI:
Se știe, cele mai importante comunități de sași au trăit în Ardeal, în orașe precum Sibiu, Brașov, Mediaș, Agnita, Sighișoara, Reghin, Bistrița, Sebeș ș.a. Pe de altă parte, știm cu toții, șvabii erau stabiliți în zona Banatului. În anul 1822(!), la propunerea profesorului Ștefan Ludwig Roth, a fost introdusă în programa școlară gimnastica, după modelul german. De altfel, “profesorii de gimnastică” din școlile săsești/germane confesionale, aici mă refer în special la Biserica Evanghelică, cum se numeau în acei ani profesorii de educație fizică și sport de mai târziu, au participat la unele cursuri de formare la Berlin și la Leipzig. Ei au fost cei care au pus în practică metodele și mijloacele moderne de pregătire, învățate acolo, în mediul școlar confesional de acasă, nota ziaristul austriac Ulrich Andreas**. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în fiecare oraș din Transilvania în care exista o importantă comunitate de sași, în școlile conduse de Biserică, se efectuau regulat exerciții fizice combinate cu...cântatul! La Mediaș, în 1848, au luat ființă două asociații importante: “Siebenbürgisch Deutsche Jugendbund”/”Asociația Germană de Tineret din Ardeal” și “Siebenbürgisch-Sächsische Turnverein”/”Clubul de Gimnastică al Sașilor din Ardeal”**, iar în anul 1866 a luat ființă “Asociația de Tir” din Sighișoara/ “Schützenverein aus Schäßburg”. Motto-ul celor care practicau atunci gimnastica era: “Proaspăt, liber, vesel, evlavios”. “Pentru a educa fizicește tinerimea școlară” ulterior au luat ființă alte asociații sportive, inclusiv cele ale elevilor. Numai în perioada interbelică, în Transilvania activau (și) următoarele asociații sportive săsești: “Sächsisch-Regen Turnverein” (R.T.V. “Clubul Gimnastic” Reghinul Săsesc), “Schäßburger Turnverein” (R.T.V. “Clubul Gimnastic” Sighișoara), “Victoria” Sighișoara, “Karres I.R.T.I. Derebau” Mediaș (6 titluri naționale la handbal în 11 feminin, între 1946 și 1951; Obs.-pentru acuratețea informației, trebuie să recunoaștem că în echipă au jucat și românce...), “Hermannstadter Turnverein”/”Societatea de Gimnastică” Sibiu) ș.a. Dacă privim cu atenție una dintre fotografiile atașate, cea cu echipa de handbal “Victoria” Sighișoara (campioană națională la handbal în 1946 și 1947), observăm că toții componenții lotului aveau nume cu specific local. Un alt exemplu: în 1931, în finala Ligii de Centru la fotbal, “Hermannstadter Turnverein” (Sibiu) - U.D.R. Reșița, 11-le de bază al sibienilor a avut următoarea alcătuire: Phol-Naftaer, Schiftman, Hochmann, Luher-Ivancici, Melan, Kisner, Seifert-Heiser și Puchlapek! Este bine să reținem și că, în timpul Regatului României, în orașul Cernăuți (azi aparține Ucrainei), a existat un puternic club de fotbal aparținând minorității germane(după recensământul din 1930, 14,55% din populația orașului), “Fussball Klub Jahn Czernowitz”/”Fotbal Club Jahn Cernăuți” (fondat în 1903), care timp de 3 ani a activat în Divizia A, în Campionatul României! După “Cel de-al 2-lea Arbitraj de la Viena” (din 1940), în urma căruia o jumătate din Transilvania a fost cedată Ungariei, la presiunile Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice, plus alte părți din România către U.R.S.S...., Grupul Etnic German a obligat conducerea regională a Bisericii Evanghelice “să predea responsabilitatea școlilor...de a îndoctrina tinerii școlari cu ideologia nazistă într-o manieră nefiltrată...Nu în ultimul rând, s-a creat presiunea socială pentru a-i recruta pe tineri în Waffen S.S, în 1943”**. Componenta politică își făcea astfel prezența și în activitatea grupărilor sportive! În acele vremuri, se spune, fotbalul din Transilvania era mai dezvoltat decât cel din Vechiul Regat, dovada fiind faptul că majoritatea jucătorilor din echipa națională a României proveneau din Ardeal! Doar două exemple: în primul meci oficial de fotbal al României din 1922, de la Belgrad, Regatul Sârbo Croat-Regatul României 1-2 (Iugoslavia - România, să zicem), în 11-le de bază al României a jucat un singur fotbalist român, Aurel Guga, vârful de atac al celor de la “U” Cluj, autorul unuia dintre cele două goluri înscrise de ai noștri, restul fiind evrei, sași/germani/șvabi ori maghiari! Ca o curiozitate, în acel meci a fost titular un fotbalist care era legitimat la M.T.K. Târgu Mureș, Szilagyi Alois! Iată 11-le aliniat de România la Belgrad: Adalbert Ritter - Alois Szilagy, Elemer Hirsch - Dezsö Jakobi, Nicolae Hönigsberg, Francisc Zimmermann - Aurel Guga (căpitan), Carol Frech, Paul Schiller, Francisc Ronay, Ion Auer. Doi ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Paris(1924), în meciul de fotbal Olanda-România 6-0, a jucat titular un alt fotbalist care provenea de la M.T.K. Târgu Mureș, Molnár Attila! Iată 11-le aliniat la Paris: Albert Strök Török-A. Kozovits, Molnár A., F. Zimmermann, I. Bartha- Tanzer, N. Hönigsberg, N. Bonciocat, A. Guga, R. Wetzer, S. Strök. După “Cel de-al Doilea Război Mondial”, populația germană, respective sașii transilvăneni și șvabii bănățeni, a emigrat, cu precădere în Germania și Austria, în căutarea unei vieți mai bune. Pentru ca sașii și șvabii să poată pleca definitiv din țară, Germania a plătit României, pentru fiecare etnic german, o sumă în valută! Va urma.
AUREL RAȚIU
(*https://hu.wikipedia.org/wiki/Marosv% C3%A1s%C3%A1rhely; **Ulrich Andreas/https://kulturstiftung.org/.../sport-bei-den...; *** Sportul mureșean, ieri și astăzi/A marosvásárhelyi sport, múlt és jelen, ISBN 978-973-0- 37588-6, Aurel Rațiu, 2022, Târgu Mureș; ****https://lastegaru.net/.../un-scandal-cu-evrei-in.../ ; *****Societatea Sportivă Târgu Mureș, MSE, Illyés József, MSE Kiadasa, Tipografia comunală a orașului municipal Târgu Mureș, 1924. ******https://iamsport.ro/.../strategia-echipei-care-se-bate...******** Bogdan, Vasile - Maroti, Ștefan - Bocu, Traian: Contribuții ale etnicilor evrei la dezvoltarea sportului clujean în perioada interbelică. Palestrica Mileniului III - Civilizație și Sport. 2013 / 14, 234-238.)
