De-a lungul anilor, mai ales în prima jumătate a secolului XX, în care au existat destule derapaje istorice, inclusiv modificări în geografia unor granițe, când unele popoare din Europa luptau pentru afirmarea propriei identității naționale, constituirea unor grupări sportive pe criterii etnice a fost un fapt obișnuit, atât în Țara Românească, Moldova, Bucovina cât și în Transilvania. Cluburile sportive ale minorităților erau prezente în viața sportivă a localităților respective, dar aveau activitate și pe plan regional și/sau național. Necesitatea de a fi mereu împreună cu ai tăi, ușurința de comunicare și preocupările comune erau imperative ale unor grupuri minoritare, în tumultul acelor ani. Așa că, nu-i de mirare, rând pe rând au luat ființă grupări sportive evreiești, săsești/germane, maghiare și... românești! Să le luăm pe rând.
GRUPĂRI/ECHIPE SPORTIVE EVREIEȘTI:
La nivelul anului 1930, deși comunitatea de evrei din Târgu Mureș era una relativ mică, de doar 12,1% dintr-o populație totală a orașului de 40.058 de locuitori*, membrii acesteia au înființat și ei diverse asociații sportive și culturale, unde tinerii își petreceau timpul liber, cu precădere la “Clubul Evreiesc” din Târgu Mureș. Pe lângă “Maccabi” Târgu Mureș, în oraș funcționa, în anul 1924, și Asociația Sportivă “Kadima” (președinte Naschitz Márton), care avea sediul pe str. Mărășești nr. 4. Pe lângă cele două menționate, în Transilvania mai activau și alte grupări sportive, precum “Haggibor” Cluj (constituită în 1920), “Kadima” Timișoara, “Maccabi” Oradea, “Ivria” Brașov, “Bar-Kohba” Satu Mare, “Samson” Sighetu Marmației, “Hakoah” Arad**** & Wiki. Dincolo de Carpați, cele mai importante au fost “Maccabi” București și “Maccabi” Cernăuți (unde evreii erau majoritari, 37,88% în anul 1930). Mai târziu, în toamna anului 1940, odată cu venirea Statului Național Legionar la putere (14 septembrie 1940-14 februarie 1941), toate asociațiile din România, inclusiv cele sportive, au fost obligate să se conformeze, în sensul ca majoritatea membrilor acestora trebuiau obligatoriu să fie români! Astfel, în acest fel, asociațiile sportive și culturale evreiești au fost obligate, vrând, nevrând, să se desființeze! Nici în Ungaria hortystă evreii n-au dus-o mai bine, din contra, majoritatea dintre ei au fost deportați, cât despre practicarea sportului nici vorbă de așa ceva! Conform Decretului Lege nr. 239.000/1942, dat de Guvernul Ungariei, nicio persoană de etnie evreiască nu putea fi membru al vreunei structuri sportive!******* După “Cel de-Al Doilea Război Mondial”, în contextul existent, marea majoritate a evreilor din România a plecat în Israel, Statul Român vânzându-i, scuzați-mi formularea, ca pe o “marfă”, contra-cost! În acest moment, în România, din câte cunosc, nu există nicio asociație sportivă evreiască! Sau mă-nșel?
(Va urma)
Aurel RAȚIU
(* https://hu.wikipedia.org/wiki/Marosv%C3%A1s%C3%A1rhely ; **Ulrich Andreas/https://kulturstiftung.org/.../sport-bei-den...; *** Sportul mureșean, ieri și astăzi/A marosvásárhelyi sport, múlt és jelen, ISBN 978-973-0-37588-6, Aurel Rațiu, 2022, Târgu Mureș; ****https://lastegaru.net/.../un-scandal-cu-evrei-in.../ ; *****Societatea Sportivă Târgu Mureș, MSE, Illyés József, MSE Kiadasa, Tipografia comunală a orașului municipal Târgu Mureș, 1924. ******https://iamsport.ro/.../strategia-echipei-care-se-bate...******** Bogdan, Vasile - Maroti, Ștefan - Bocu, Traian: Contribuții ale etnicilor evrei la dezvoltarea sportului clujean în perioada interbelică. Palestrica Mileniului III - Civilizație și Sport. 2013 / 14, 234, 238.)
