Orban s-a întâlnit cu Trump în Florida pentru discuții privind “misiunea de pace” pentru Ucraina
Premierul naționalist ungar Viktor Orban s-a întâlnit joi cu fostul președinte american Donald Trump în Florida, după încheierea summitului NATO de la Washington și la finalul unui turneu al șefului guvernului ungar la Kiev, Moscova și Beijing, care a avut drept scop găsirea unei căi de a rezolva conflictul din Ucraina, relatează AFP și dpa, preluate de Agerpres.
“Misiunea de pace 5.0... Am discutat modalități de a se ajunge la #pace. Vestea bună a zilei: el va rezolva problema!”, a declarat Orban într-un mesaj publicat joi seara pe rețeaua X, însoțit de o fotografie a întâlnirii dintre cei doi politicieni la reședința Mar-a-Lago din Florida a lui Donald Trump.
Orban a menținut relații bune cu Trump de la prima victorie electorală a președintelui SUA în 2016. Cei doi s-au întâlnit ultima dată în martie, după care Orban s-a referit la Trump drept “președintele păcii”, în timp ce Trump l-a numit pe Orban un “lider fantastic”.
Sloganul celor șase luni de președinție ungară a Consiliului UE este “Make Europe Great Again”, o inspirație directă din sloganul “Make America Great Again” a lui Trump.
De la 1 iulie, Ungaria deține președinția semestrială a Consiliului UE, o funcție de coordonare a activității legislative care nu îi permite să vorbească în numele europenilor pe scena internațională.
La summitul de la Washington, liderul ungar, care a vorbit foarte puțin cu presa, a apărut izolat, chestionat de o serie de lideri europeni care au denunțat călătoria sa la Moscova săptămâna trecută, unde a vorbit cu președintele Vladimir Putin.
“Este alegerea lui, a făcut-o suveran, dar făcându-și vizitele, el nu ne-a angajat în niciun fel pentru că nu ne-a informat în niciun fel în prealabil și nu a primit niciun mandat”, a subliniat vineri președintele francez Emmanuel Macron, la sfârșitul summitului NATO.
Cu o zi înainte, președintele finlandez Alexander Stubb declarase că nu vede “nicio utilitate să se discute cu regimurile autoritare”, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că “nu este deloc de acord cu asta”.
Mai mulți oficiali UE, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au subliniat ulterior că liderul ungar nu are un mandat oficial al UE pentru negocieri cu Rusia.
La sfârșitul summitului NATO de la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, în calitate de reprezentat al lui Orban care plecase mai devreme spre Florida, a stârnit rumoare după ce a acuzat partenerii NATO de standarde duble și eșec în gestionarea situației privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
NATO75: Casa Albă îl avertizează pe Putin că “nu va putea supraviețui” după acordurile NATO
Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, l-a avertizat joi pe președintele rus Vladimir Putin că acordurile la care a ajuns NATO, de a sprijini în continuare Ucraina, sunt un semn că locatarul de la Kremlin “nu va putea supraviețui” războiului, informează EFE.
Partenerii NATO “împreună au arătat clar că Putin nu ne poate dezbina, nu ne poate supraviețui”, a insistat Sullivan într-un forum organizat pe marginea summitului aniversar al NATO care a avut loc în perioada 9-11 iulie, la Washington. Un summit care va contribui la “construirea unei punți către NATO pentru Ucraina”, a declarat Sullivan.
Realizările acestui summit - a remarcat Sullivan - sunt un semn că Ucraina și nu Rusia “va învinge”, într-un moment în care “tabloul actual al acestui conflict este foarte diferit de cel din aprilie”, când Ucraina era pe cale să rămână fără muniție.
Putin “crede că poate supraviețui Ucrainei și susținătorilor ei și a luat măsuri pentru a pune Rusia pe picior de război”, încercând “să realizeze cea mai semnificativă expansiune a apărării Rusiei de la Războiul Rece” încoace, dar aceste “cheltuieli de război nesustenabile maschează slăbiciunea și fragilitatea”, a apreciat înaltul oficial american.
Sullivan a avertizat că săptămânile care urmează “vor fi dificile”, dar “au fost făcuți niște pași îndrăzneți în ultimele zile” și “se vor face mai mulți” în zilele următoare.
La rândul său, purtătorul de cuvânt pe probleme de securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a declarat presei că obiectivul Statelor Unite este “ca Ucraina să se poată apăra” și “să-și recupereze teritoriul” ocupat de Rusia.
“Președintele (american Joe Biden) s-a concentrat pe trei lucruri de la începutul acestui război: în primul rând, să se asigure că Ucraina are ceea ce îi trebuie, să susțină flancul estic al NATO - acum avem 100.000 de soldați pe continentul european - și în al treilea rând, să se asigure că acest război nu se intensifică și nu se extinde”, a explicat Kirby.
Administrația americană “discută aproape zilnic cu ucrainenii despre ceea ce au nevoie”, a mai adăugat el.
Ucraina: Adunarea Generală a ONU cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie
Adunarea Generală a ONU a adoptat joi o rezoluție prin care cere Rusiei “să-și retragă urgent” forțele armate și personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, cea mai mare centrală nucleară din Europa, relatează dpa.
Rezoluția a fost susținută de zeci de țări. Din cele 193 de state membre ale Adunării Generale a ONU, 99 de țări au votat pentru și nouă împotrivă, în timp ce 60 s-au abținut.
Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, prevede de asemenea că Moscova trebuie să înceteze imediat atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Adunarea Generală a ONU și-a reiterat cererea ca Rusia să oprească atacul asupra țării vecine și să se retragă din Ucraina.
Aprobarea a 99 de țări este de obicei considerată un semnal puternic pentru o rezoluție în cadrul Adunării Generale a ONU. Cu toate acestea, noua rezoluție a obținut un sprijin semnificativ mai mic față de cele anterioare care cereau Rusiei să se retragă din Ucraina, unele fiind aprobate cu peste 140 de voturi.
Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, care are o capacitate de aproape șase gigawați, a fost ocupată de trupele rusești la scurt timp după ce Moscova a lansat invazia în Ucraina, în februarie 2022.
Centrala a fost în repetate rânduri ținta bombardamentelor, stârnind îngrijorare la nivel internațional cu privire la un posibil accident nuclear.
Rusia și Ucraina se acuză reciproc că intenționează să provoace un incident. Din cauza pericolului, centrala a fost oprită în septembrie 2022.
COVID-19 încă provoacă 1.700 de decese săptămânal la nivel global, potrivit OMS
COVID-19 încă provoacă circa 1.700 de decese pe săptămână la nivel global, a subliniat joi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), făcând apel la grupele de risc să se vaccineze împotriva acestei boli, informează AFP.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat cu privire la declinul constant al acoperirii vaccinale.
În pofida deceselor, “datele arată că acoperirea vaccinală s-a diminuat în rândurile membrilor personalului sanitar și a persoanelor de peste 60 de ani, care constituie două din grupele cu cel mai ridicat risc”, a declarat șeful acestei agenții ONU cu prilejul unei conferințe de presă desfășurate la Geneva.
“OMS recomandă ca persoanele care aparțin grupelor cele mai expuse riscului să primească un vaccin împotriva COVID-19 în primele 12 luni de la ultima doză”, a amintit agenția ONU.
Peste șapte milioane de decese asociate COVID-19 au fost raportate de OMS, deși bilanțul real al pandemiei pare mult mai ridicat.
Virusul aflat la originea COVID-19 a fost detectat în Wuhan, China, la finalul anului 2019.
OMS face apel către guverne să continue monitorizarea și secvențierea virusului și să garanteze în continuare accesul la teste, tratamente și vaccinuri accesibile și fiabile.
Țările europene îngrădesc tot mai mult dreptul la proteste
Organizația neguvernamentală de apărare a drepturilor omului Amnesty International avertizează, într-un nou raport cu privire la “atacurile sistematice și restricțiile”, asupra libertății de întrunire în multe state europene, transmite dpa. Intitulat “Situația dreptului de a protesta în 21 de țări din Europa”, raportul dezvăluie “un tipar la nivelul continentului de legi represive, folosire nenecesară sau excesivă a forței, arestări și urmăriri penale arbitrare”, precum și “restricții nejustificate sau discriminatorii”.
Conform raportului, au existat numeroase exemple de folosire nenecesară sau excesivă a forței de către poliție în timpul protestelor între 2020 și septembrie 2023, inclusiv incidente care au echivalat cu tortură. Cercetarea a mai relevat “cazuri de impunitate a poliției sau de lipsă de tragere la răspundere” în cel puțin 13 din cele 21 de țări examinate, inclusiv în Germania, Italia, Elveția, Regatul Unit și Turcia.
Organizația pentru drepturile omului a criticat de asemenea o tendință de defăimare a protestelor și tot mai mult o portretizare a nesupunerii civile pașnice ca fiind o amenințare pentru siguranța și ordinea publice. Spre exemplu, autoritățile din Germania, Italia, Spania și Turcia au etichetat activiști de mediu drept “eco-teroriști” sau “infractori”, spune Amnesty. În același timp, ele i-au vizat “folosind prevederi legate de terorism și legi referitoare la combaterea crimei organizate și de apărare a securității naționale”.
Amnesty a criticat de asemenea prevederi preventive din Germania, Italia și Regatul Unit care au făcut posibil să li se interzică unor oameni prezența “în anumite locuri sau la activități viitoare”, iar în unele cazuri chiar să fie reținuți, “pentru a-i împiedica să participe la nespunere civilă”. (Grupaj Agerpres)
