Cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în lume a fost de 56,67 grade Celsius. S-a întâmplat în 10 iulie 1913, la Furnace Creek, în California * În 1922, în zona Aziziya, din Libia, s-au înregistrat 57,8 grade Celsius, însă recordul nu a fost certificat * În Australia secolului XX, valurile de căldură au provocat mai multe decese decât orice alt pericol, inclusiv bolile *Valurile de căldură - s-a estimat - ucid mai mulți oameni decât inundațiile, tornadele și uraganele la un loc * Valul de căldură din august 2003 a ucis peste 14.000 de persoane în vârstă (în mare parte) în Franța și 2.000 în Anglia și Țara Galilor * Vara americană a anului 1995 a fost atât de fierbinte încât, până la sfârșitul lunii august, metanul a început “să fiarbă” în baloturile de fân proaspăt tăiat, făcându-le să se aprindă spontan * În 1936, în timpul secetei, 25 de milioane de oameni au murit de foame în provincia Sichuan din China * Cornul Africii se confruntă cu o luptă aproape continuă cu seceta și foametea * Seceta subsahariană din 1991 - 1992 a afectat 110 milioane de oameni * Un val de căldură din New York din 1988 a înregistrat o creștere a ratei crimelor cu 75% * Philadelphia (Pennsylvania) este unul dintre multele orașe din SUA în care operează un “sistem de prieteni” în timpul unui val de căldură: o persoană desemnată în fiecare stradă îi supraveghează pe vecinii în vârstă și vulnerabili * În urma secetei din Marea Britanie din 1976, natalitatea a scăzut la un nivel record * Un studiu din 1986 din SUA a arătat, de asemenea, că numărul actelor de violență în familie ating cote impresionante în perioadele cu temperaturi foarte ridicate * În 1842, un matematician belgian a conchis: “Crimele împotriva proprietății ajung la maxim în lunile de iarnă, iar crimele împotriva persoanei și împotriva moravurilor, în lunile de vară”.(eden.uktv.co.uk/nature/earth/article/heatwaves…. )
Ileana Sandu
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)
Este nevoie urgentă de măsuri anticaniculă, pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul!
Având în vedere faptul că urmează zile de foc în toată România este nevoie de un efort comun al autorităților locale și al celor care administrează apele, în această perioadă, pentru a face aerul mai ușor respirabil și pentru conservarea cât mai bună a mediului natural, subliniază Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM: “Câteva grade mai puțin contează în zilele în care temperaturile exterioare depășesc cu mult limita confortului termic în localități, de aceea fac un apel la toate primăriile din țară să ia măsuri care pot proteja sănătatea oamenilor, a animalelor fără stăpân și a păsărilor sălbatice. În astfel de situații nu trebuie să existe justificări de tipul “nu avem bani să stropim străzile”, “e prea scump să pornim seara fântânile arteziene” sau “nu ne permitem să irigăm parcurile”, pentru că sănătatea publică și cea a mediului sunt cele mai importante, pe termen lung și justifică orice efort. Aceste practici chiar pot face aerul mai respirabil în zilele caniculare”.
Specialiștii ANPM au pregătit o listă de 10 practici, la care pot recurge autoritățile locale, pentru sănătatea oamenilor, animalelor și păsărilor, respectiv autoritățile care administrează lacurile, pentru protejarea mediului acvatic:
* Irigarea spațiilor verzi din parcuri, la primele ore ale dimineții sau după apusul soarelui, acolo unde există sisteme de irigații sau stropirea acestor suprafețe cu ajutorul unor rezervoare montate pe mașini, pentru a păstra cât mai mult vegetația verde.
* Umplerea cu apă a spațiilor amenajate pentru lacuri sau iazuri, în locurile publice, pentru că acestea pot face aerul mai respirabil.
* Montarea corturilor anticaniculă, în punctele intens circulate din localități, în care oamenii să poată primi un pahar cu apă și să se poată odihni la umbră, în cazul în care au nevoie.
* Pornirea fântânilor arteziene stradale sau din parcuri, pe timpul zilei și seara, contribuie la răcorirea atmosferei;
* Stângerea deșeurilor de pe străzi este un alt demers important pentru sănătatea publică în această perioadă, având în vedere că deșeurile degajă mirosuri greu de suportat, din cauza temperaturilor ridicate.
* Măturatul mecanizat este recomandat cât mai frecvent, înaintea procesului de stropire a arterelor de circulație, mai ales că poate contribui la răcorire și la scăderea nivelului de particule PM 2,5 și PM 10, din atmosferă.
* Umiditatea de pe suprafața drumurilor contribuie semnificativ la răcorirea zonelor locuite, de aceea ar trebui să devină o practică obișnuită, seara, pe timpul nopții sau dimineața, o singură trecere putând fi eficientă chiar și câteva ore;
* Limitarea lucrului în spațiile exterioare, în mijlocul zilei și respectarea obligațiilor legale ale angajatorilor față de angajați nu este opțiune facultativă, de aceea, autoritățile locale ar trebui să solicite firmelor ale căror activități presupun activități în aer liber, să ia în considerare adaptarea programului de lucru la situația actuală și să asigure hidratarea angajaților respectivi;
* Amplasarea de recipiente cu apă pentru animalele fără stăpân și pentru păsările sălbatice, în locurile publice, poate face mai suportabilă o zi extrem de călduroasă și pentru aceste viețuitoare.
* Curățarea vegetației lacurilor din parcuri și din medii naturale, de către cei abilitați să facă acest tip de activitate, este foarte importantă pentru vietățile din mediul acvatic. Specialiștii ANPM în domeniul biodiversității susțin că procesul de eutrofizare, adică excesul de nutrienți de tipul fosforului și azotului, din ape, favorizează dezvoltarea excesivă a algelor, în detrimentul calității apei, iar acest fenomen provoacă moartea organismelor acvatice, prin hipoxie. (sursa - Ministerul Mediului, 9 iulie)
WWF- România
A fost înregistrată cea mai călduroasă lună iunie din istorie!
Conform datelor recente de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, luna iunie a fost cea mai caldă din istorie, cu temperatura medie globală depășind cu 1.5°C era pre-industrială pentru a 12-a lună consecutivă. Aceasta nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă clar asupra impactului schimbărilor climatice asupra planetei noastre.
Ce înseamnă acest lucru pentru noi? Încălzirea globală nu este doar o problemă a viitorului, ci a prezentului. Barbara Bendandi, Director de Conservare la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), subliniază că “depășirea pragului de 1,5°C ar putea declanșa schimbări ireversibile în România. Observăm deja consecințe directe, cum ar fi secetele prelungite și valurile de căldură intensă, afectând viața în marile orașe și regiunile vulnerabile precum Dobrogea și Oltenia”.
Dr. Tudor Ciuhodaru
Atenție! Urmează zile de foc!
Temperaturile vor ajunge și la 37 de grade. Copiii sunt primii afectați. Anul trecut, cinci pacienți nu au supraviețuit.
Atunci când apar simptomele legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolație, epuizarea termică) trebuie:
- repaus într-un spațiu umbrit și răcoros;
- consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt;
- scăderea temperaturii corpului (prin udat și ventilat);
Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.
Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează:
- Sunați la 112.
- Îndreptați-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgențelor.
Temperaturile crescute chiar și pe durata nopții duc la apariția epuizării termice. Nedecelată și netratată la timp, epuizarea termică evoluează spre forme clinice severe ce pot merge până la șoc termic și deces.
Apare prin depășirea posibilităților de adaptare a organismului la temperaturi ce se mențin crescute pe durata a mai multe zile și se manifestă prin apariția a 3 categorii de semne:
a) neuro-psihice: oboseala marcată, astenie, apatie, somnolență, cefalee, amețeli;
b) tegumentare: transpirații excesive, horpilații (piele de “găină”);
c) cardiovasculare, uneori severe: hipotensiunea ortostatică (cădere tensională la ridicarea în picioare) și tahicardie.
Cei mai afectați de epuizarea termică sunt copiii și vârstnicii, pacienții cu patologie cardiovasculară și obezii, precum și cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiționat.
Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului prin: consumul de lichide reci (nu alcool), dușuri reci sau utilizare de prosoape umede și ventilație (Nu aplicați alcool pe piele), odihnă într-un mediu răcoros, eventual cu aer condiționat), cu picioarele ridicate peste nivelul inimii.
Pentru a nu ajunge în astfel de situații, nu țineți geamurile deschise când este foarte cald și nu gătiți la orele amiezii. Aerisiți la primele ore ale dimineții, utilizând curenți de aer, evitați utilizarea electrocasnicelor ce generează căldură și împiedicați acțiunea razelor solare prin jaluzele, materiale textile ude. Dacă nu aveți aer condiționat petreceți câteva ore zilnic în spațiile publice răcoroase. (sursa - facebook.com)
***
Primul record de temperatură ridicată pe teritoriul României era înregistrat oficial în 1896: 42,8 grade Celsius la Giurgiu. După două decenii, recordul era doborât - plus 42,9 grade Celsius.
Următorul era înregistrat după aproape 3 decenii, în septembrie 1946, la Strehaia, plus 43,5 grade Celsius.
Recordul valabil în România datează de la 10 august 1951, când se înregistrau 44,5 grade Celsius la umbră în comuna Ion Sion, județul Brăila.
Valuri de caniculă semnificative s-au înregistrat mai târziu în 2007 - cu 44,3 grade Celsius la Calafat. Era cea mai ridicată temperatură atinsă în România în jumătate de secol, dar în continuare sub recordul din Brăila. (sursa - europafm.ro/istoricul-recordurilor-de-temperaturi-in-romania…) (Foto: noi.md.ro)
