39% dintre românii chestionați sunt mulțumiți față de modul în care sistemul public de sănătate îi servește, arată studiul STADA Health Report 2024, care a fost lansat în premieră marți, în România.
„Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulțumire în creștere a cetățenilor în ceea ce privește serviciile oferite. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacția cetățenilor europeni față de sistemele de sănătate din țările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, arată datele STADA Health Report 2024. În schimb, odată cu declinul încrederii europenilor în sistemele publice de sănătate se observă o preocupare crescută pentru măsuri individuale prin care aceștia au grijă de sănătatea lor: exerciții fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase, activități care să sprijine bunăstarea mintală. În România, gradul de satisfacție a cetățenilor se menține la nivelul din 2023 și este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionați sunt mulțumiți față de modul în care sistemul public de sănătate îi servește", arată studiul, preluat de Agrepres.
Astfel, la acest capitol, România ocupă poziția 17 din cele 23 de țări evaluate.
Potrivit studiului, accesul la consultații medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal și neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătății sunt principalele motive, la nivel general, ale nemulțumirii față de sistemele de sănătate.
În ceea ce privește România, pe lângă acestea, respondenții au mai indicat și lipsa accesului la servicii medicale de prevenție (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.
Pe de altă parte, arată studiul, există și motive de satisfacție: 53% dintre românii chestionați au afirmat că sunt mulțumiți de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.
„Principala direcție de acțiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăți gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziții de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătății. Dacă per total aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferență dacă factorii de decizie din sectorul sănătății ar avea o pregătire în acest domeniu, în România, proporția celor care susțin acest punct este și mai ridicată, de 62%. Tot la nivelul țării noastre, o altă măsură indicată de către cei chestionați se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciștilor, pentru a sprijini medicii", se mai arată în studiu.
Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare" sau „deplină" în medicina convențională, în timp ce în rândul românilor, proporția celor încrezători este și mai mare: 87%.
Principalul factor al încrederii în medicina convențională, la nivel general, îl reprezintă încrederea că sfaturile oferite de către medici și farmaciști sunt cele mai bune pentru sănătatea individului.
Pe de altă parte, studiul a relevat un alt aspect interesant în ceea ce privește sursa de informare preferată în legătură cu anumite decizii legate de sănătate: medicii de familie și farmaciștii sunt în topul încrederii la acest capitol, față de „Dr. Google", „Dr. AI" sau alte surse online care sunt plasate pe ultimele poziții.
„În contextul scăderii nivelului de satisfacție, din ce în ce mai mulți europeni decid pentru ei în ceea ce privește sănătatea lor: 89% dintre aceștia fac cel puțin un lucru pentru a-și îmbunătăți starea generală de bine", mai relevă același studiu.
Totodată, românii se declară printre cei mai fericiți dintre cei chestionați (locul 10/23): 68% afirmă că sunt „destul de" sau „foarte fericiți", față de 67% cât este media europeană.
În ceea ce privește evaluarea sănătății mintale, la acest capitol, românii sunt cei mai mulțumiți dintre toți respondenții: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă.
Totuși, deși gradul de fericire poate părea a fi unul mulțumitor, trebuie ținut cont de un alt fenomen dezvăluit în urma studiului: senzația de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani.
Dacă per total, 52% dintre europeni afirmă că au sentimente de singurătate, în intervalul de vârstă 18-34 de ani proporția este mai ridicată - 63%. La nivelul României, deși media generală arată că resimțim mai puțin acest sentiment (48%), în rândul tinerilor din categoria amintită mai sus situația este similară cu cea de la nivel european (63%).
Lansat în premieră în România, STADA Health Report 2024 analizează datele a peste 46.000 de respondenți, din 23 de țări.
