Zile negre în istoria României

Distribuie pe:

28 iunie 1940 a fost o Zi de mare doliu pentru România. Azi se împlinesc 84 de ani de la anexarea Basarabiei și a Bucovinei de nord de către Rusia sovietică.

În urmă cu 84 de ani, guvernul României dădea curs notelor ultimative sovietice din 26 și 27 iunie, prin care se cerea “înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și nordului Bucovinei.

Teroarea roșie începe: la 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul românesc. Ce a însemnat asta pentru populația teritoriilor ocupate se cunoaște.

“28 iunie 1940 este cea mai grea și cea mai neagră filă din istoria neamului nostru, Basarabia română. În acea după-amiază de duminică, basarabenii i-au întâmpinat pe malul Nistrului cu pâine și cu sare, iar în loc de mulțumire, soldații ruși au ordonat să fie arestați cei mai buni gospodari ai satului. După ce au intrat în sat, au rupt și au călcat în picioare tricolorul românesc, iar în loc au pus «flagul» lor roșu cu seceră și ciocan. Din acea zi neagră s-au început crimele ocupanților comuniști pe teritoriul Basarabiei. Toți gospodarii erau arestați, «cercetați» și apoi dispăreau fără urmă. Asta se numește eliberare?”, se întreabă Boris Vasiliev, din Sărățeni, Telenești, profesor și autor al cărții “Stalin mi-a furat copilăria”. El spune că, deși era copil, a fost nevoit să îndure gerul siberian, fiind de două ori deportat împreună cu familia sa…

Avea numai opt ani când au venit trupele sovietice în Basarabia, dar își amintește în detalii acea zi odioasă de 28 iunie 1940. În acea duminică, pe la ora patru după-amiază, de pe malul stâng “au început să vină spre Basarabia luntri cu soldați înarmați cum vin lăcustele peste grâne”. Neștiind ce urmează să se întâmple, pe mal se adunase tot satul.

O sinteză a ceea ce a însemnat ocupația bolșevică a fost publicată în anul 2010 de ziarul Timpul de la Chișinău, așa cum a fost ea alcătuită de Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova:

1) extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic în zonele incluse în RSS Moldovenească și misiunea de subminare și subversiune a acestei entități în raport cu România și populația din Basarabia, de cap de pod al revoluției mondiale bolșevice;

2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiție și Procuratură) și aplicarea terorii în masă;

3) decretarea și aplicarea unei legislații discriminatorii antiumane;

4) impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii față de ființa și demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreștine și a xenofobiei;

5) mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străină de limba română, și a unei identități contrafăcute ideologic;

6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei inițiative, exterminarea și marginalizarea intelectualității;

7) lichidarea țărănimii ca clasă, prin colectivizarea forțată și deportările de la începutul anilor 30 ai secolului XX; foametea cumplită din anii 1932-1933;

9) declanșarea represiunilor împotriva așa-numitelor “elemente antisovietice” și “naționaliste” de la mijlocul anilor 30 ai secolului trecut, deportarea și exterminarea în masă a oamenilor prin deciziile unor instituții extrajudiciare, ale așa-numitelor “troica”;

10) ocuparea, prin dictat, la 28 Iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța, în urma tranzacției sovieto-germane din 23 august 1939 și a înțelegerilor secrete ulterioare dintre URSS și Germania nazistă;

11) realizarea unui transplant de sistem sovietic în teritoriile românești ocupate și impunerea cu forța a regimului totalitar comunist;

12) aplicarea terorii împotriva fruntașilor vieții publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor și oamenilor simpli rămași în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă;

13) exodul forțat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS;

14) formarea abuzivă a RSS Moldovenești și sfârtecarea teritorială a Basarabiei;

15) interzicerea alfabetului românesc și a limbii române și impunerea alfabetului rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940;

16) anularea abuzivă a dreptului la cetățenia română, prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetățeniei sovietice de către locuitorii Basarabiei și la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei de Nord, din 8 martie 1941;

17) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovați la 13 iunie 1941;

18) mobilizările forțate antebelice și postbelice ale zecilor de mii de tineri pe șantierele de muncă (FZO) din URSS și înrolarea lor in Armata Sovietică;

19) arestările și epurările operate de organele sovietice de represiune în primii ani postbelici;

20) foametea organizată din 1946-1947;

21) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovați la 6 iulie 1949;

22) lichidarea proprietății private, confiscarea bunurilor materiale ale țăranilor și colectivizarea satului;

23) prigoana împotriva Bisericii și a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea și demolarea locașurilor de cult;

24) deportarea pentru credință în regiunile îndepărtate ale URSS, la 1 aprilie 1951, a credincioșilor confesiunii “Martorii lui Iehova”;

25) ofensiva ideologică și propagandistica împotriva scriitorilor și valorilor noastre naționale;

26) sovietizarea, rusificarea și deznaționalizarea populației prin sistemul de educație și cultură, aparatul administrativ, mass-media și propagandă;

27) manipularea și deformarea conștiinței identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente și simboluri străine firii noastre;

28) negarea identității românești a populației majoritare și inocularea românofobiei;

29) instrumentarea unui regim al “terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor și al persecuțiilor individualității umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist;

30) promovarea unei industrializări și urbanizări de tip colonial, cu grave consecințe pe plan etnodemografic;

31) înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice și a unor urmări nefaste pentru sănătatea populației în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea și concentrarea excesivă a producției agricole;

32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat și a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta și a parazitat pe spatele cetățenilor simpli, servind interese străine.

Datoria noastră, a generației de azi, este nu numai să nu ne uităm trecutul și martirii, dar mai ales să luptăm din toate puterile pentru Reunificarea ROMÂNIEI. (sursa și foto - Neamunit România)

Lasă un comentariu