Este perioada examenelor și de aici și întrebarea firească a părinților referitoare la cum își pot ajuta copiii să depășească cu bine astfel de momente, care generează stres și anxietate. Prea mult stres poate crea dificultăți de adaptare, gânduri anxioase, furie, iritabilitate, nervozitate, sentimente de singurătate și astfel poate apărea eșecul. Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentând cazuri de anxietate - 148 și de tulburare emoțională - 128.
Pentru 60 de copii, cauza pentru care au avut nevoie de terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și unu la un copil de vârsta gimnaziului.
Anxietatea este o stare de neliniște care apare înainte, în timpul sau după un examen, fiind determinată de îngrijorarea copilului că va lua o notă mică. Anxietatea este o emoție normală, pe care fiecare dintre noi o resimte din când în când. Mai mult decât atât, unii copii resimt senzații fizice neplăcute: dureri de cap, greață, nod în gât, tremurat al mâinilor, transpirație, musculatură tensionată, diaree sau constipație, perioade de insomnii etc. Alții se simt neajutorați, furioși, singuri.
Stresul și anxietatea au la bază reacții fiziologice foarte similare și se manifestă prin simptome foarte asemănătoare, astfel că deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferențiere, stresul este o reacție pe termen scurt, care apare ca răspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reacție persistentă, factorul declanșator fiind în general dificil sau imposibil de identificat.
Ce poți să faci ca părinte în astfel de situații?
• Motivează-ți copilul, punând accentul pe efortul depus până atunci, pe faptul că a învățat și a acumulat cunoștințele necesare. Evitați să menționați nota pe care doriți să o ia.
• Copiii anxioși se gândesc la multe lucruri negative (“o să iau o notă mică”). Îl poți învăța pe copilul tău să caute dovezi care contrazic aceste gânduri (“la câte teste ai luat notă mică?”, “cât de probabil e să iei o notă mică dacă înveți?”) și să găsească un gând mai optimist care să îl ajute când e îngrijorat (“am învățat și pot lua o notă bună”).
• Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile. Creați un moment plăcut înainte de examen, mâncați împreună ceva ce îi place mult copilului, folosiți umorul.
• Exprimă-ți afecțiunea și aprecierea în mod constant, nu doar condiționat de performanțe sau rezultatele obținute și asigură-l că vei fi alături de el indiferent de rezultat.
• Permite-i copilului să greșească, să nu știe, să nu poată, să fie obosit, să nu mai poată. Cu cât așteptările sunt mai mari de la el, cu atât stresul său va crește.
• Permite-i copilului să se odihnească. Pentru unii părinți acest lucru este dificil deoarece au sentimentul că acesta pierde timpul și nu ar trebui, la câte are de făcut. Între odihnă și performanță există o relație direct proporțională: cu cât odihna este mai bună, cu atât performanța este mai bună.
• În ziua în care are de susținut un examen: asigură-te că este odihnit, hrănit și hidratat corespunzător și că va ajunge la școală la timp. Asigură-te că are la îndemână toate materialele necesare pentru test (creioane, hârtie etc.).
Ce nu ar trebui să faci ca părinte?
• Nu ignora indiciile emoționale și comportamentale sperând că vor trece de la sine.
• Nu crea presiune prin încurajările deghizate și excesive de genul:”sunt convins că o să te descurci”, “tu ești un băiat deștept, sigur o să faci față”, “toți copiii inteligenți reușesc, o să reușești și tu”,”ești cel mai bun!”. Sunt mesaje de laudă care subminează motivația intrinsecă a copiilor. În mod obișnuit, credem că mesajele de laudă care se referă la inteligența copiilor determină o creștere a motivației lor, însă studiile de specialitate nu susțin aceste ipoteze.
• Nu îi spune copilului ce să nu facă în timpul examenului, ci mai degrabă discută cu el și ajută-l să-și facă un plan de rezolvare al subiectelor.
• Nu îi da de înțeles copilului că poate să evite situația (“dacă nu ești pregătit acum, vei da examen anul viitor”).
• Nu fi nerăbdător să rezolvați situația, minimizând importanța momentului (“dai examenul și scapi”). Având în vedere că acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferită de părinți nu va face decât să îi discrediteze căci contrazice ceea ce simte copilul și diminuează importanța examenului.
• Nu compara copilul cu frații lui sau cu alți copii (“uite el a putut, tu de ce să nu poți”).
• Nu pune presiune pe copil - “trebuie să reușești”, “dacă nu ești în primii 5 mă dezamăgești”,”ești cel mai bun, vei termina primul”).
• Nu retrage afecțiunea și aprecierea în momentul în care apar rezultate nesatisfăcătoare și neconforme cu așteptările tale (“m-ai dezamăgit cu nota X”).
• Nu-l pedepsi dacă rezultatul nu este conform așteptărilor tale. Acest lucru poate crește și mai mult aversiunea și nu este un facilitator al performanței, ci din contră, demotivează copilul pentru viitoarele examene.
Conform Eurobarometrului 530 din 2023 privind sănătatea mintală, problemele pe care le întâmpină familiile din România în accesarea serviciilor de sănătate mintală sunt legate de costurile prohibitive (53%), de lipsa de încredere în competența specialiștilor (34%), de listele lungi de așteptare (38%; în special pentru serviciile destinate copiilor), distanța mare față de domiciliu (13%). De asemenea, respondenții din România consideră în proporție de 92% că utilizarea rețelelor de socializare de către copii dăunează sănătății lor mintale (53%, în cazul folosirii excesive și 29%, indiferent de timpul petrecut).
(Foto: parenting.anidescoala.ro)
