Ungaria va renunța, de la 1 iulie, la plafonarea prețurilor produselor alimentare
Ungaria va renunța, începând cu data de 1 iulie 2024, la reducerile obligatorii de preț la anumite alimente de bază impuse marilor retaileri, pe fondul scăderii inflației, a anunțat marți Ministerul Economiei de la Budapesta, transmite Reuters.
Guvernul premierului Viktor Orban a introdus în iunie 2023 reduceri obligatorii de preț, după ce Ungaria a înregistrat cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
“Inflația se diminuează, salariile reale înregistrează creșteri din septembrie 2023, ceea ce înseamnă venituri mai ridicate pentru familii, contribuind la precauții mai reduse și, prin urmare, la majorarea consumului”, a precizat Ministerul Economiei.
În ianuarie 2023, rata anuală a inflației a atins nivelul de vârf de 25,7%, dar de atunci a revenit la ținta Băncii Centrale de 2%-4%. În mai, rata anuală a inflației s-a situat la 4%.
Conform reglementărilor introduse în iunie 2023, retailerii de alimente cu vânzări anuale de peste un miliard de forinți (2,72 milioane de dolari) erau obligați ofere reduceri săptămânale la 20 de produse alimentare, inclusiv carne de porc, lapte, brânză și pâine, de cel puțin 15%, comparativ cu cel mai scăzut preț oferit în precedentele 30 de zile.
Republica Moldova și Ucraina au început, oficial, negocierile de aderare la UE
Uniunea Europeană, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte, lansează oficial marți, la Luxemburg, negocierile menite să permită celor două țări să devină într-o zi membre cu drepturi depline ale UE.
Negocierile de aderare dintre UE și o țară terță au loc în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG).
Conform unei surse diplomatice, UE-27 va deschide oficial discuțiile cu Ucraina marți după-amiază, în jurul orei 15.30 (13.30 GMT), urmată de Republica Moldova, relatează AFP.
Deschiderea acestor discuții este rezultatul unui acord greu obținut între 26 de țări ale UE, care au fost nevoite să-și folosească ingeniozitatea pentru a convinge cea de-a 27-a, Ungaria lui Viktor Orbán, să nu blocheze procesul.
Premierul ungar s-a opus vehement oricăror discuții de aderare cu Ucraina, considerând țara nepregătită. Cel mai apropiat stat membru al UE de Rusia lui Vladimir Putin, Ungaria blochează, de asemenea, orice ajutor militar european pentru Kiev.
Orbán a acceptat în cele din urmă să părăsească masa negocierilor la summitul liderilor UE-27 din decembrie, iar cei 26 de omologi ai săi au decis să deschidă negocieri de aderare cu Kievul și Chișinăul.
Această etapă, cunoscută sub numele de “screening” în jargonul Bruxelles-ului, durează în mod normal între unul și doi ani, au explicat surse diplomatice.
Dar în cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova, lucrurile vor merge mai repede, deoarece “avem deja o idee destul de clară” asupra situației, a subliniat acest diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.
Cu toate acestea, vor trece câteva săptămâni, dacă nu chiar luni, până când diferitele capitole de negociere vor fi efectiv deschise.
Și este puțin probabil ca acestea să fie deschise înainte de sfârșitul acestui an: la 1 iulie, Ungaria, care nu are prea mult entuziasm pentru primirea Ucrainei, preia președinția semestrială a Consiliului UE, ce reunește miniștrii celor 27 de state membre.
Franța hotărâtă fără echivoc să ajute Ucraina pe termen lung
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat luni că Franța are o “determinare fără echivoc” de a sprijini Ucraina “pe termen lung”. Declarația vine într-un moment în care posibila venire a extremei drepte la putere la Paris provoacă îngrijorare la Kiev, transmite France Presse.
“Sprijinul nostru pentru Ucraina este și va rămâne constant și vom continua să ne mobilizăm pentru a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei și pentru a transmite mesajul determinării noastre fără echivoc de a fi alături de ucraineni pe termen lung”, a declarat el.
“În România, Polonia și țările baltice, Franța își asumă de asemenea pe deplin responsabilitățile, își asumă partea sa de efort și va continua să facă acest lucru”, a adăugat președintele francez alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Elysee.
Dizolvarea Adunării Naționale la 9 iunie, în urma triumfului extremei drepte la alegerile europene, a aruncat Franța într-o incertitudine politică ce ar putea afecta și politica sa externă.
Emmanuel Macron, care va rămâne în funcție indiferent de rezultatul de la urne, asigură totuși că nu este slăbit pe scena diplomatică și că, într-adevăr, cuvântul său “angajează” Franța în deciziile referitoare la Ucraina, chiar dacă ar coabita cu un prim-ministru mai puțin deschis în ceea ce privește sprijinul său pentru Kiev.
“Trebuie să trimitem un semnal puternic la Washington cu privire la progresul Ucrainei în procesul de integrare euroatlantică și față de Alianță, unde are locul său de drept, și (cu privire la) contribuția Ucrainei la securitatea euroatlantică”, a spus el.
Referindu-se la recentele “lacune și întârzieri” ale ajutorului american acordat Ucrainei, care au avut “consecințe reale pe câmpul de luptă”, Jens Stoltenberg a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multă “previzibilitate pentru a se putea apăra”.
“Datoria noastră cea mai urgentă la summitul de la Washington va fi consolidarea sprijinului pentru Ucraina”, a insistat el, reamintind că a propus ca Alianța să își asume un “angajament financiar pe termen lung față de Ucraina”.
Posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă după următoarele alegeri prezidențiale americane din noiembrie face mai incert sprijinul american pentru Kiev și aliații săi împotriva Rusiei.
Ungaria susține că Ucraina “este departe de a îndeplini criteriile de aderare”
Ministrul ungar al afacerilor europene, János Boka, a declarat ieri că Ucraina “este departe de a îndeplini criteriile de aderare” la Uniunea Europeană, în aceeași zi în care blocul comunitar va deschide negocieri de aderare cu această țară și cu Republica Moldova, informează EFE.
“Este dificil de spus în ce stadiu se află Ucraina. Din punctul meu de vedere, `este departe de a îndeplini criteriile de aderare”, a declarat Boka presei la sosirea sa la reuniunea la care UE va organiza prima rundă de negocieri cu Kievul și Chișinăul.
Discuțiile vor începe după ce Budapesta și-a ridicat veto-ul pe care l-a menținut în ultimele săptămâni, cerând Ucrainei să respecte drepturile minorității maghiare din țara sa și să mențină relații de bună vecinătate.
Cu toate acestea, ministrul ungar a insistat că guvernul său are o listă de 11 puncte pe care le solicită Kievului, dintre care “cel mai important” este “menținerea cadrului juridic pe care instituțiile minorității maghiare din Ucraina îl aveau în 2015, în special cele în domeniile culturii și educației”.
Ungaria, care va prelua președinția prin rotație a UE la 1 iulie, a declarat deja că intenționează să încurajeze procesul de aderare cu țări din Balcanii de Vest, dar nu și cu Ucraina și Republica Moldova în această a doua jumătate a anului. (Agerpres)
