Anxietatea climatică - “viitorul este înfricoșător”
Anxietatea climatică este legată de teama și incertitudinea privind viitorului planetei. Este un fenomen larg răspândit și se agravează din ce în ce mai mult, mai ales în rândul tinerilor, odată cu criza mai amplă a sănătății mintale: teama de distrugerea climatului nostru - cândva, relativ stabil - amenință bunăstarea emoțională și mintală a oamenilor din întreaga lume.
Într-un sondaj din 2021, citat de Forumul Economic Mondial (The World Economic Forum) având ca respondenți 10.000 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani, din zece țări, trei sferturi dintre ei au afirmat că “viitorul este înfricoșător”, iar majoritatea a fost de acord că “omenirea este condamnată”.
Cercetătorii și medicii susțin că suferința climatică (un amestec vag definit de frică, anxietate, tristețe, furie, teamă sau neputință, denumită în mod obișnuit în literatură anxietate climatică ) este un fenomen normal, într-o oarecare măsură, având în vedere amploarea evenimentelor climatice precum uraganele, seceta, inundațiile - dovezi clare că granițele planetare sunt depășite. Ei atrag, însă, atenția că, deși nu este patologic, fenomenul poate deveni invalidant: anxietatea climatică poate precipita provocări semnificative de sănătate mintală - depresia, anxietatea generalizată, probleme de somn și chiar gânduri suicidare, ceea ce va adăuga o povară semnificativă asupra sistemelor de sănătate mintală (deja supraîncărcate și tensionate) din multe țări, agravând o situație de urgență de sănătate mintală a copiilor și adolescenților, care se face simțită deja în multe părți ale planetei.
Pe măsură ce criza climatică se adâncește, este rezonabil să ne așteptăm ca criza globală de sănătate mintală asociată să se agraveze în mod corespunzător. Acest lucru va submina și mai mult capacitatea colectivă a umanității de a dezvolta rezistența la climă, inovația și adaptarea - adică tocmai resursele de care avem nevoie pentru a face față dezastrelor care sunt deja cuprinse în criza ecologică globală.
Criza climatică este și o criză de sănătate
Până în 2050, schimbările climatice vor pune presiune imensă asupra sistemelor globale de sănătate, provocând 14,5 milioane de decese și 12,5 trilioane de dolari - pierderi economice. Acesta a fost avertismentul din raportul Cuantificarea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane, publicat de Forumul Economic Mondial. Potrivit autorilor, efectele schimbărilor climatice asupra mediului sunt discutate pe scară largă, dar impactul semnificativ al acestora asupra sănătății este adesea trecut cu vederea. În opinia lor, problemele cheie legate de schimbările climatice care au deja impact asupra sănătății umane sunt:
* Fenomenele meteorologice extreme. Schimbările climatice intensifică evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, valurile de căldură, inundațiile și seceta. Patruzeci de milioane de oameni din Africa trăiesc în condiții severe de secetă, fenomen ce ia amploare și în zonele cu climă temperată: 17% din populația Europei se confruntă cu seceta, care amenință securitatea alimentară și a apei.
Aceste fenomene pot avea consecințe devastatoare, ducând la traume, dislocări de populație și de vieți omenești. Temperaturile ridicate, de exemplu, pot exacerba boli legate de căldură, cu impact asupra sistemelor de sănătate. Valurile de căldură vin și cu o taxă economică uriașă: se estimează că 7,1 trilioane de dolari ar putea fi pierdute până în 2050, ca urmare a valurilor de căldură.
* Poluarea aerului. Arderea combustibililor fosili și alte activități umane contribuie la poluarea aerului, care este exacerbată de schimbările climatice. Incendiile de vegetație provoacă distrugeri imense de proprietăți și pierderi de vieți, contribuind la calitatea slabă a aerului, legată de boli respiratorii precum astmul, bronșita și cancerul pulmonar. În plus, poluanții, cum ar fi particulele în suspensie și ozonul, pot înrăutăți sănătatea cardiovasculară, ducând la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Poluarea aerului ar putea provoca, anual, 6 până la 9 milioane de decese premature până în 2060.
* Boli transmise de vectori. Schimbările climatice afectează distribuția și comportamentul vectorilor purtători de boli, cum ar fi țânțarii și căpușele. Temperaturile ridicate și modelele modificate ale precipitațiilor creează condiții favorabile pentru răspândirea bolilor transmise prin vectori, și anume: malaria, febra dengue, boala Lyme și virusul Zika, în zonele climatice moderate și anterior mai puțin afectate, ca Europa și Statele Unite.
Aceste boli reprezintă amenințări semnificative pentru sănătatea publică, în special în comunitățile vulnerabile, cu acces limitat la asistență medicală. Până în 2050, alte 500 de milioane de persoane ar putea fi expuse riscului de a suferi de boli transmise prin vectori.
* Insecuritatea alimentară și a apei. Schimbările în modelele climatice perturbă sistemele agricole, ducând la scăderea randamentelor culturilor, penurie de alimente și siguranță alimentară compromisă. La nivel mondial, aproximativ 80 de milioane de oameni vor fi expuși riscului de foamete până în 2050.
În plus, fenomenele meteorologice extreme pot contamina sursele de apă, contribuind la apariția bolilor transmise prin apă - holera și dizenteria. Insecuritatea alimentară și a apei nu numai că periclitează sănătatea fizică, ci contribuie la malnutriție și la extinderea disparităților socio-economice.
* Impactul asupra sănătății mintale. Dezastrele provocate de schimbările climatice și degradarea mediului afectează și sănătatea mintală. Pierderea locuinței, a mijloacelor de trai și dispariția unor întregi comunități provoacă suferință psihică, anxietate, depresie, neputință și tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
Dacă schimbările climatice continuă să aibă impact major asupra sănătății umane din cauza factorilor menționați, se estimează că, per total, costurile cumulate ale sistemului de asistență medicală destinate tratamentelor ar putea ajunge la peste 1,1 trilioane de dolari până în 2050 .
Tinerii de azi - mai nefericiți decât părinții lor
Starea de fericire a tinerilor este în declin la nivel mondial, din cauza unei combinații de factori sociali, economici, tehnologici și din sfera ecologică.
Această scădere va avea consecințe incalculabile, în lipsa unor reforme susținute în domeniile: sănătății, educației și rețelelor sociale.
Trăim într-o lume în care tinerii, “faruri istorice” ale optimismului, raportează grade de fericire mai scăzute decât generațiile anterioare. Copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize a vârstei de mijloc, fenomenul necesitând “o acțiune politică imediată”.
În “cele șapte vârste ale omului” descrise în “Cum vă place”, Shakespeare a asociat înaintarea în vârstă cu instalarea sentimentelor de tristețe, dar Raportul Mondial al Fericirii 2024 (World Happiness Report) dezvăluie o realitate îngrijorătoare: tinerii din întreaga lume raportează acum niveluri de fericire mai scăzute decât înaintașii lor: din 2006, acestea s-au diminuat în America de Nord, America de Sud, Europa, Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
La acest declin, după cum evidențiază raportul și cercetările ulterioare, contribuie:
* Provocări economice. Tinerii se confruntă cu o evoluție mai “abruptă” spre prosperitate decât generațiile anterioare. Accesibilitatea locuințelor, a educației și asistenței medicale constituie obstacole majore în calea securității financiare și a bunăstării generale. Dobânzile la împrumuturi pentru studenți și salariile stagnante le afectează considerabil situația financiară, întârziind realizarea unor obiective precum achiziționarea unei locuințe și întemeierea unei familii, care să contribuie la sentimentul de realizare și stabilitate. De altfel, un raport din 2022 al Băncii Mondiale a constatat că creșterea costurilor locuințelor este una din preocupările majore ale adulților tineri, iar lipsa de stabilitate îngreunează planificarea financiară și amplifică neliniștea cu privire la viitor. Un raport din 2023 al Organizației Internaționale a Muncii a constatat că ratele șomajului în rândul tinerilor rămân “încăpățânat de ridicate” chiar și în economiile dezvoltate.
* Presiuni sociale și tehnologice. Rețelele de socializare oferă numeroase conexiuni și înlesnesc comunicarea; pe de altă parte, însă, alimentează inadecvarea și izolarea socială. Un studiu din 2022 a descoperit o corelație puternică între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și depresie, lipsă de relații personale și singurătate la adulții tineri.
* Incertitudine și anxietate. Amenințarea schimbărilor climatice cântărește greu asupra generațiilor tinere. Ele moștenesc o lume deja afectată de provocări de mediu și resimt lipsa de control și de mijloace corespunzătoare pentru a le face față.
* Polarizarea politică. Creșterea diviziunilor societale și politice alimentează anxietatea și lipsa de speranță. Este epuizant, din punct de vedere emoțional, să fii martor la constanta negativitate din lumea de azi. Un raport UNICEF din 2023 a constatat că tinerii din zonele de conflict din întreaga lume raportează niveluri deosebit de ridicate de anxietate și depresie, prezentând, global, tabloul unei schimbări istorice, demoralizatoare.
Consecințele ar putea fi catastrofale dacă nu sunt abordate. Când nivelul de fericirea scade, scad și motivația, productivitatea, sănătatea și speranța de viață.
(Potrivit Raportului Mondial al Fericirii din 2024, România s-a clasat pe locul 32. Tinerii români, care se află pe locul 8 în clasament, s-au dovedit a fi mai fericiți decât vârstnicii - persoane de peste 60 de ani, care sunt pe locul 48.) (sursa - weforum.org; foto - pixabay.com)
Ileana Sandu
