Europarlamentare 2024 “Perdantele” Franța și Germania nu-și pot impune opțiunile, spune șeful diplomației italiene
Liderii Franței și Germaniei, care au pierdut alegerile europene, nu-i pot impune opțiunile Giorgiei Meloni și nu o pot izola pe șefa guvernului italian, care, spre deosebire de ei, a obținut o victorie importantă la aceste alegeri și al cărei grup din Parlamentul European (PE), Conservatori și Reformiști Europeni (ECR), ar trebui să ia locul Verzilor în viitoarea majoritate a PE, a afirmat marți vicepremierul și ministrul de externe italian Antonio Tajani, a consemnat ANSA.
Tajani, care este liderul fostei formațiuni a lui Berlusconi Forza Italia, a făcut aceste remarci pe fondul informațiilor în sensul că unele țări au fost “șocate” de presupuse tentative franceze și germane de a o izola pe Meloni în discuțiile postelectorale vizând distribuirea posturilor de conducere din UE.
“Nu am fost prezent ieri la întâlnirea de la Bruxelles, dar cu siguranță există întotdeauna o încercare din partea unor forțe care au pierdut alegerile să-și impună opțiunile, să impună legea perdantului”, a spus Tajani, referindu-se la președintele francez Emmanuel Macron, care a obținut jumătate din voturile formațiunii Adunarea Națională (RN, extrema dreaptă) și a reacționat convocând alegeri anticipate, și la cancelarul german Olaf Scholz, al cărui Partid Social Democrat de centru-stânga SPD a pierdut și locul al doilea, după CDU (conservatori, centru-dreapta), în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.
Comentând zvonurile în sensul că mai multe țări au fost șocate de dorința aparentă a Franței și Germaniei de a o izola pe Meloni, Tajani a subliniat că `nu se poate încerca schimbarea rezultatului alegerilor și a voinței cetățenilor cu operațiuni de palat'. `Trebuie să se țină cont de rezultatul alegerilor, porțile majorității trebuie deschise față de ECR, nu față de Verzi', a apreciat șeful diplomației italiene.
Ucraina așteaptă decizii pozitive din partea UE după europarlamentare
Ucraina are speranța unor decizii “pozitive” din partea Uniunii Europene după recentele alegeri europene, marcate de ascensiunea extremei drepte, a declarat marți șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, notează AFP.
“Sper încă o dată, având în vedere poziția societății europene, că opțiunile și deciziile majore ale Consiliului European, ale Comisiei și ale Parlamentului European vor fi pozitive pentru Ucraina”, le-a spus el jurnaliștilor în cursul unei videoconferințe, în timp ce țara sa se află în dificultate pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.
Recentul scrutin pentru alegerea deputaților europeni a fost marcat de o ascensiune a extremei drepte în mai multe țări, printre care Franța și Germania, doi dintre principalii susținători ai Ucrainei.
În ceea ce privește alegerile legislative din Franța, unde extrema dreaptă, considerată mai apropiată de Moscova, se află într-o poziție de forță, Andrii Iermak s-a declarat încrezător în “sprijinul societății franceze”.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a devenit unul dintre cei mai vocali susținători europeni ai Ucrainei.
În Germania, majoritatea deputaților partidului de extremă dreapta german AfD, precum și aleșii unui partid suveranist de stânga, au boicotat pe 11 iunie, imediat după alegerile europene, discursul lui Volodimir Zelenski în plenul Bundestagului.
În vizită la Berlin cu ocazia unei conferințe internaționale privind reconstrucția Ucrainei, președintele Zelenski s-a arătat îngrijorat de succesul electoral al formațiunilor “cu sloganuri radicale pro-ruse”. Este “periculos pentru țările voastre”, a spus el.
Rândurile extremei drepte și ale stângii radicale, precum și ale dreptei conservatoare, au fost, de asemenea, foarte subțiri în timpul vizitei lui Zelenski la Adunarea Națională franceză cu câteva zile mai devreme.
UE și statele europene au mobilizat deja fonduri în valoare totală de 85,5 miliarde de euro pentru Ucraina, potrivit Secretariatului general francez pentru Afaceri Europene.
Putin și Kim au semnat un acord de parteneriat strategic
Președintele rus, Vladimir Putin, și liderul nord-coreean, Kim Jong, au semnat, miercuri, la Phenian, un acord de parteneriat strategic, relatează agențiile de presă ruse, conform France Presse.
Cu toate acestea, conținutul documentului nu a fost dezvăluit în acest moment. Liderul rus a declarat anterior că a fost pregătit un nou “document fundamental” care să servească drept bază pentru relațiile dintre cele două țări, iar luni Kremlinul anunțase că acordul privind un “parteneriat strategic cuprinzător” ar reflecta “evoluția profundă a situației geopolitice din lume”, în condițiile în care atât Rusia, cât și Coreea de Nord consideră Statele Unite ca fiind un inamic existențial, scrie AFP.
Potrivit agențiilor de presă ruse, discuțiile față în față dintre cei doi lideri au durat aproximativ două ore și au fost precedate de negocieri ample. Vizita este prima pe care Putin o face în această țară vecină în ultimii 24 de ani.
În timpul discuțiilor de la Phenian, Putin l-a invitat pe Kim Jong Un să viziteze din nou Rusia - de data aceasta la Moscova, după ce s-au întâlnit ultima dată la Vladivostok, în septembrie 2023. De atunci, cele două națiuni au consolidat legăturile militare, Nordul fiind acuzat că a furnizat Rusiei muniție pentru a fi folosită în războiul din Ucraina, în schimbul ajutorului și al unei presupuse asistențe tehnologice pentru programul său spațial, scrie Yonhap.
Potrivit Casei Albe, cele două părți au convenit anul trecut asupra livrării de rachete nord-coreene și muniție de artilerie către Rusia, pe care Moscova le folosește în război. Se bănuiește că acest lucru ar fi fost făcut în schimbul transferului de tehnologii militare cheie către Phenian, care face obiectul unor sancțiuni internaționale din cauza programului său nuclear. Ambele țări au negat existența unei astfel de cooperări, relatează DPA.
Analiști politici cred că deplasarea lui Putin va deschide probabil calea pentru ca cele două țări să aprofundeze cooperarea militară dincolo de tranzacțiile cu arme, consolidându-și în același timp solidaritatea împotriva Statelor Unite. Totuși, ei consideră scăzută posibilitatea ca cei doi lideri să încheie un tratat asemănător unei alianțe militare. Se așteaptă mai degrabă să pună accentul pe cooperarea în sectorul economic, deoarece orice tranzacții de armament și cooperare militară încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite care interzic programele nucleare și de rachete ale Phenianului.
Coreea de Nord și fosta Uniune Sovietică au semnat un tratat de prietenie și asistență reciprocă în 1961. Tratatul includea o dispoziție privind așa-numita intervenție militară automată, conform căreia, dacă o parte este atacată cu arme, cealaltă parte furnizează fără ezitare trupe militare și alte tipuri de ajutor. Coreea de Nord și Rusia au semnat un nou tratat de relații bilaterale în 2000, dar acesta nu conținea o astfel de prevedere, deoarece se axa pe cooperarea în domeniul economiei, științei și culturii.
Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat presei ruse care însoțește delegația prezidențială în Coreea de Nord că Vladimir Putin și Kim Jong Un au făcut schimb de cadouri, relatează AFP. Potrivit acestuia, președintele rus i-a dăruit lui Kim Jong Un al doilea Aurus, o mașină de lux de producție rusă, precum și un set de ceai. În ce-l privește, Putin a primit opere de artă care îl reprezintă, mai multe variante de imagini, toate foarte artistice, inclusiv busturi, potrivit lui Ușakov.
Ucraina: Un atac nocturn al Rusiei a avariat instalații energetice în centrul și vestul țării
Un atac nocturn cu drone al Rusiei a avariat instalații electrice în centrul și vestul Ucrainei, generând noi întreruperi de curent, a anunțat miercuri Ministerul Energiei ucrainean, informează AFP.
Aceste lovituri asupra infrastructurilor ucrainene intervin în timp ce autoritățile au anunțat restricții mai frecvente pentru a ușura povara pentru o rețea mult redusă în urma atacurilor ruse.
“Inamicul a lovit o instalație electrică în centrul țării, restricții de aprovizionare au fost puse în aplicare”, a explicat Ministerul Energiei ucrainean pe contul său de Telegram.
În regiunea Liov (Lviv, Lvov) din vestul Ucrainei au fost avariate echipamente și linii electrice în timpul acestui atac nocturn, a precizat ministerul.
Cu o zi înainte, operatorul ucrainean Ukrenergo a anunțat întreruperi de curent parțiale miercuri pe teritoriul întregii țării. Aceste măsuri se vor întinde pentru prima dată 24 de ore, în condițiile în care până acum ele durau mai puțin, în perioade de vârf de consum.
La rândul său, comandantul forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk, a explicat că “21 de drone de atac Shahed-131/136” au fost lansate asupra Ucrainei în timpul nopții.
Acest atac a rănit un bărbat de 70 de ani în regiunea Liov, însă viața lui nu este în pericol, potrivit autorităților regionale.
Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că aceste bombardamente ruse au dus la reducerea de două ori a producției electrice a Ucrainei, începând cu această iarnă.
Kievul le-a solicitat aliaților săi occidentali să îl ajute să reconstruiască rețeaua sa electrică, un proiect ce necesită investiții mari, și să îi furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a contracara atacurile Moscovei.
SUA: Șeful Boeing admite “gravitatea” situației într-o audiere în Senat
Șeful Boeing, Dave Calhoun, a recunoscut “gravitatea” situației legat de calitatea producției, dar a dat asigurări în fața unei comisii de anchetă a Senatului american că s-au făcut deja progrese, relatează AFP și Reuters.
În public, în spatele lui Calhoun, au fost așezați în cursul audierii apropiați ai victimelor accidentelor în care au fost implicate aeronave Boeing 737 MAX în 2018 și 2019, în Indonezia și Etiopia, care au arborat fotografii cu cei dispăruți.
La începutul audierii, Dave Calhoun a prezentat scuze “în numele tuturor angajaților Boeing din lume pentru pierderile suferite”.
“Cultura noastră este departe de a fi perfectă, dar luăm măsuri și progresăm”, a afirmat șeful Boeing, interogat public de oficiali americani pentru prima dată după incidentul din 5 ianuarie în care un avion 737 MAX 9, livrat în octombrie companiei Alaska Airlines, a pierdut o ușă în timpul zborului.
“E un defect de fabricație. Acest lucru a creat un avion periculos”, a admis Calhoun.
Potrivit Agenției Americane pentru Securitatea Transporturilor (NTSB), niște șuruburi nu fuseseră puse la loc în urma unei intervenții.
Dar Boeing are de mai multe luni probleme cu producția și calitatea avioanelor sale comerciale 737 MAX, 787 Dreamliner și 777, notează AFP.
“Este o cultură care continuă să dea prioritate profiturilor, să forțeze limitele și să-i ignore pe angajați”, a denunțat marți senatorul democrat Richard Blumenthal, președintele comisiei de anchetă, adăugând că Boeing nu și-a respectat promisiunile după prăbușirile soldate cu un total de 346 de morți.
Blumenthal i-a reproșat direct lui Calhoun “erodarea culturii securității” în profitul acționarilor.
“De ce nu v-ați dat demisia?”, l-a chestionat senatorul republican Josh Hawley, acuzându-l că “spoliază” Boeing, deși primește un salariu de mai multe milioane de dolari.
În 2023, pachetul salarial al lui Calhoun s-a ridicat la 32,8 milioane de dolari, cu 45% mai mult decât în anul precedent.
Dave Calhoun a fost numit director general al companiei la începutul lui 2020, cu obiectivul de a redresa grupul, dar problemele de producție i-au precipitat pensionarea, anunțată înainte de sfârșitul acestui an.
O serie de audituri și anchete au identificat numeroase probleme de “neconformitate” și lacune, mai ales în ce privește controlul calității.
Aceeași comisie de anchetă a audiat în aprilie patru așa-ziși avertizori, iar marți a publicat noi elemente raportate de alți astfel de avertizori.
La sfârșitul lunii mai, Boeing a prezentat un “plan de acțiune complet” cerut de administrația de reglementare a aviației din SUA, FAA, pentru remedierea problemelor. În plus, grupul este amenințat cu urmăriri penale în fața unui tribunal federal din Texas, Ministerul federal al justiției apreciind că Boeing nu și-a respectat obligațiile din cadrul acordului încheiat în 2021 în urma accidentelor aeronavelor sale.
Acuzat de fraude în procesul de certificare a avionului 737 MAX, Boeing a acceptat să achite 2,5 miliarde de dolari și s-a angajat să-și consolideze programul de conformitate. Ministerul Justiției urmează să decidă, până pe 7 iulie, în privința lansării urmăririlor.
“Trebuie să existe o tragere la răspundere individuală”, a apreciat Blumenthal, fost procuror federal.
