UNESCO: Lipsa de investiție în educație costă în fiecare an omenirea mii de miliarde de dolari
Într-un raport intitulat “Prețul inacțiunii: costurile private, sociale și fiscale ale copiilor și tinerilor care nu învață”, experți ai UNESCO au cifrat la 10.000 de miliarde de dolari costul mondial al lipsei școlarizării și al lacunelor educative, pentru anul 2030.
O cifră “vertiginoasă”, care depășește produsul intern brut cumulat al Franței și Japoniei, două dintre țările cele mai bogate din lume, subliniază directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, într-un comunicat.
Audrey Azoulay constată un “cerc vicios de subinvestiție într-o educație de calitate (…) Persoanele mai puțin instruite au mai puține competențe. Lucrătorii subcalificați câștigă mai puțin. Persoanele cu venituri mici plătesc mai puține impozite, ceea ce înseamnă că guvernele au mai puține resurse pentru investit în sisteme de educație accesibile tuturor”, a explicat ea.
Circa 250 de milioane de copii (128 de milioane de băieți și 122 de milioane de fete) din întreaga lume nu frecventau școala în 2023, potrivit UNESCO, și “circa 70% dintre copiii din țările cu venituri medii sau mici nu pot înțelege un text scris simplu la vârsta de 10 ani”, menționează Azoulay.
Reducând cu 10% numărul de tineri neșcolarizați sau insuficient formați, PIB-ul mondial ar crește de la 1% la 2% pe an, conchid de asemenea experții UNESCO în acest studiu.
Dincolo de considerentele financiare, educația are impact și asupra sarcinilor în rândul minorelor, cu 69% mai multe la tinerele mai puțin educate, subliniază UNESCO.
Invazia rusă din Ucraina a provocat, în mod direct sau a deschis, calea unor emisii de ordinul a 175 de milioane de tone de dioxid de carbon
Raportul, realizat de Ministerul ucrainean al Mediului și organizații neguvernamentale din domeniul mediului, menționează că această estimare cuprinde atât emisiile care au fost deja eliberate, cât și cele estimate că se vor produce în timpul lucrărilor de reparații în urma distrugerilor provocate de invazia declanșată de Rusia în februarie 2022.
Documentul prezintă unele dintre principalele activități care generează emisii de carbon din cauza luptelor.
“Miliarde de litri de combustibil utilizate de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri pârjolite, sute de structuri petroliere și gazifere aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment utilizate pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front”, se arată în comunicat.
Estimarea de 175 milioane de tone de emisii de CO2 echivalează cu emisiile anuale produse de 90 milioane de mașini, sau de Țările de Jos per ansamblu, timp de un an, se afirmă în raport.
Războiul declanșat de Moscova a ucis zeci de mii de oameni și a dus la strămutarea mai multor milioane, dar a provocat, de asemenea, pagube uriașe mediului, cele două armate fiind implicate în cel mai mare război terestru pe continentul european în ultimii 80 de ani.
“Pagubele climatice totale pe care Federația Rusă le-a provocat după 24 de luni de război se ridică la peste 32 de miliarde de dolari”, se arată în raport.
Emisiile de război, potrivit raportului, ar putea fi împărțite în aproximativ trei părți: activitatea militară, oțelul și betonul necesare pentru a reconstrui infrastructura avariată, iar ultima treime este formată din mai mulți factori disparați, inclusiv incendii și circulația persoanelor.
“În primele luni ale războiului, majoritatea emisiilor au fost provocate de distrugerea pe scară largă a infrastructurilor civile, necesitând un efort major de reconstrucție după război”, se arată în raport.
“În prezent, după doi ani de război, cea mai mare parte a emisiilor provin dintr-o combinație de război, incendii pe teren și daunele aduse infrastructurii energetice”, conform textului.
Printre cei mai mari consumatori de combustibil din lume se numără armatele din întreaga lume, cărora le revin 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit unei estimări din 2022.
Conform raportului, războiul a crescut semnificativ frecvența incendiilor în zonele afectate. Astfel, un milion de hectare de teren au fost pârjolite de 27.000 de incendii din cauza războiului, provocând daune atmosferice echivalente cu 23 de milioane de tone de CO2.
“Restricțiile sau precauțiile au curățat în mare parte cerul deasupra a circa 18 milioane de kilometri pătrați din Ucraina și Rusia, adăugând însă ore în plus la călătoriile între Europa și Asia, ceea ce a dus la un consum suplimentar de combustibil”, se mai arată în raport.
Atenție la Inteligența Artificială în sfera juridică!
Un nou studiu realizat de cercetători de la universitățile americane Stanford și Yale atrage atenția asupra fiabilității instrumentelor de inteligență artificială (AI) utilizate pentru cercetări în domeniul juridic, avocații fiind sfătuiți să fie precauți în legătură cu rezultatele oferite de AI.
Studiul, intitulat “Fără halucinații? Evaluarea fiabilității celor mai importante instrumente de cercetare juridică AI” a analizat diferite instrumente bazate pe AI, pe care avocații le folosesc în activități de cercetare din domeniul juridic, în scopul evaluării potențialului de generare a unor informații false, cunoscute sub numele de “halucinații”.
Avocații utilizează din ce în ce mai mult instrumente bazate pe AI care îi ajută în practica juridică. Cu toate acestea, modelele de limbaj de mari dimensiuni utilizate în cadrul acestor instrumente sunt predispuse la “halucinații” și prezintă astfel riscuri în meseria lor, au declarat autorii studiului publicat pe site-ul Universității Stanford.
Unele companii care produc aceste instrumente bazate pe AI susțin că au rezolvat această problemă, însă cercetătorii consideră afirmațiile lor “exagerate”.
Potrivit studiului, unele “halucinații” apar atunci când instrumentele bazate pe AI citează norme juridice inexistente sau interpretează greșit precedentele judiciare.
Autorii au făcut apel la avocați să verifice rezultatele generate de AI, îndemnând în același timp furnizorii de instrumente bazate pe AI să dea dovadă de sinceritate în ceea ce privește acuratețea produselor lor și să furnizeze dovezi care să le susțină.
Întâlniri online pentru creșterea natalității
Guvernul metropolitan din Tokyo va lansa în această vară o aplicație proprie de întâlniri online cu speranța ca acest instrument să contracareze scăderea dramatică a numărului de nașteri, o problemă care a devenit “critică” în Japonia.
Pentru a putea să se înscrie în noua aplicație, doritorii vor trebui să furnizeze documentele ce atestă că sunt singuri din punct de vedere legal și să semneze o scrisoare în care declară că se află în căutarea unui suflet pereche cu care să se căsătorească.
Prezentarea unui aviz fiscal va fi de asemenea necesară, pentru a dovedi veniturile anuale. Aplicațiile de întâlniri online din Japonia impun adeseori declararea veniturilor.
Proiectul din Tokyo a stârnit multe comentarii negative pe rețelele de socializare nipone. “Chiar trebuie să facă asta Guvernul cu impozitele noastre?”, s-a întrebat un internaut japonez. Însă alții s-au declarat interesați, pentru că s-ar simți mai în siguranță atunci când folosesc o aplicație oficială.
Scăderea numărului de căsătorii în Japonia este un factor cheie pentru colapsul natalității în această țară, în condițiile în care nașterile înregistrate în afara uniunilor legale rămân la un nivel foarte scăzut, în jurul procentului de 2%, potrivit unui raport al OCDE publicat la începutul anului 2024.
Numărul nașterilor a scăzut anul trecut pentru al optulea an consecutiv, iar numărul deceselor a fost de aproximativ două ori mai mare decât cel al nașterilor la nivelul întregii țări.
Japonia are cea mai vârstnică populație din lume după cea din principatul Monaco, situație ce ridică probleme tot mai mari în arhipelagul nipon, generând penurii de forță de muncă în numeroase sectoare de activitate și punând sub semnul întrebării perenitatea pe termen lung a sistemelor publice de sănătate, asigurări medicale și pensii.
Până în prezent, toate guvernele Japoniei au eșuat în tentativele lor de a inversa această tendință, în contextul în care țara asiatică limitează recurgerea la imigrație. (sursa - agerpres.ro)
