Premierul a anunțat punerea în dezbatere publică a proiectului privind introducerea salariului minim european în România
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că a fost pus în dezbatere publică proiectul privind introducerea salariului minim european în România.
“Alegerile au trecut, să revenim la prioritățile românilor. Mă bucur că inflația continuă să scadă, ajungând deja aproape de 5%, și vom continua să luăm măsuri pentru a proteja puterea de cumpărare a populației. Am văzut că a fost pus în transparență publică și proiectul privind introducerea salariului minim european în România. Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană. Cred că asta așteaptă românii de la noi, nivel de trai mai bun și prețuri corecte, nu circ în stradă”, a declarat prim-ministrul, la începutul ședinței săptămânale a Guvernului.
Sistemul public de pensii, deficit de peste 2 miliarde de lei în 2023
Sistemul public de pensii a încheiat anul trecut cu un deficit de peste 2 miliarde de lei, în condițiile în care veniturile s-au cifrat la 109,8 miliarde de lei, iar cheltuielile la 111,9 miliarde de lei, potrivit unui proiect de act normativ publicat de Ministerul Finanțelor.
Veniturile sistemului pentru accidente de muncă și boli profesionale s-au cifrat la 221,1 milioane de lei.
Astfel, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat încasate în anul 2023 sunt în sumă de 110 miliarde de lei, iar cheltuielile totale în sumă de 112 miliarde de lei, rezultând un deficit în sumă de 1,99 miliarde de lei, potrivit Proiectului de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2023.
Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat încasate în anul 2023 au crescut cu 11,8% față de anul 2022 (97,9% față de prevederile bugetare definitive).
Contribuțiile de asigurări s-au cifrat, anul trecut, la 98,39 miliarde de lei, cu 2,23 miliarde de lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive (89,4% din totalul veniturilor încasate). Acestea au fost constituite din contribuțiile angajatorilor, în sumă de un miliard de lei, cu 1,3 miliarde de lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive (1% din totalul veniturilor încasate), și contribuțiile asiguraților, în sumă de 97,31 miliarde de lei, cu 916,2 milioane de lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive (88,4% din totalul veniturilor încasate).
În ceea ce privește sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, acesta a consemnat venituri de 221,1 milioane lei și cheltuieli în sumă de 151,1 milioane lei, rezultând un excedent în sumă de 70 milioane lei.
Veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj încasate în anul 2023 au fost în sumă de aproape 3,8 miliarde de lei, iar cheltuielile totale în sumă de 2,1 miliarde de lei, rezultând un excedent în sumă de 1,69 miliarde de lei.
32% dintre români, expuși riscului de sărăcie
Aproape o treime (32%) dintre români erau expuși anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2023, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut, 94,6 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21% din populație) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puțin una dintre cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Eurostat precizează că cifra a scăzut ușor comparativ cu 2022, când 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populație) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială.
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistra în România (32%), Bulgaria (30%), Spania ( 27%) și Grecia (26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (12%), Slovenia (14%), Finlanda și Polonia (ambele 16%).
În cazul României, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 34,4% în 2022, până la 32% în 2023.
La nivelul UE, riscul de sărăcie și excluziune socială era în 2023 mai mare pentru femei decât pentru bărbați (22,3% comparativ cu 20,3%). De asemenea, peste o cincime (22,4%) din populația UE care trăia într-o gospodărie cu copii dependenți era în risc de sărăcie și excluziune socială.
Serviciile poștale, medicamentele și detergenții, în topul scumpirilor înregistrate în mai 2024
Serviciile poștale, medicamentele și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în mai 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, prețul serviciilor poștale a urcat luna trecută cu 26,57%, comparativ cu mai 2023, cel al medicamentelor cu 24,15%, iar cel al detergenților cu 23,70%.
În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 1,24% comparativ cu mai 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la conservele din fructe (10,01%), vin (8,82%) și alte produse alimentare (8,67%).
Ieftiniri au fost consemnate la făină (-30,51%), produse de morărit (-29,16%) și la mălai (-27,42%).
Față de luna aprilie 2024, cel mai mult s-au scumpit margarina (2,14%), fructele proaspete (1,51%) și cartofii (1,48%). Pe de altă parte, alte legume și conserve de legume au fost mai ieftine cu 2,82%, în mai 2024 față de luna anterioară, legumele și conserve de legume cu 2,23% și făina cu 1,22%.
La capitolul mărfuri nealimentare, în mai 2024, față de mai 2023, cel mai mult s-au scumpit medicamentele, cu 24,15%, detergenții, cu 23,70%, și articolele medicale 20,52%. În schimb, gazele au costat cu 17,89% mai puțin, energia electrică s-a ieftinit cu 5,95%, iar energia termică a consemnat o scădere a prețului de 0,9%.
Față de luna precedentă, în mai 2024, tutunul și țigările au costat mai mult cu 1,30%, detergenții au consemnat un plus de 1,01%, iar articolele chimice au fost mai scumpe cu 0,74%. Potrivit INS, la această categorie, ieftiniri s-au înregistrat la gaze, 7,95%, combustibili, 0,99% și la energia electrică, de 0,84%.
În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale cu 26,57%, serviciile de transport aerian (21,37%) și apă, canal și salubritate – plus 15,48%. Nu s-au înregistrat ieftiniri.
În mai 2024, față de luna anterioară, scumpiri au fost consemnate la serviciile de transport aerian (21,31%), cele de transport interurban (alte feluri de transport) (1,19%) și la plata cazării în unități hoteliere (1,18%). Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.
Rata anuală a inflației a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Vacanța de vară: Tinerii de la sate se simt singuri sau se plictisesc. 1 din 3 nu a fost niciodată la munte sau la mare
Aproape jumătate dintre adolescenții din mediul rural afirmă că nu au fost niciodată într-o tabără de vară la munte și patru din zece spun că nu au făcut niciodată o drumeție pe munte, arată datele unui sondaj realizat de World Vision România printre adolescenții de la sate.
Potrivit unui comunicat transmis joi Agerpres, peste o treime dintre respondenți au susținut că nu au fost nici în concediu cu familia la munte sau la mare.
Mulți dintre copiii din mediul rural nu au ieșit niciodată din satul lor, afirmă că se simt singuri vara, iar de multe ori preocuparea lor este îngrijirea gospodăriei.
Un sfert dintre respondenți au spus că se simt singuri sau se plictisesc în vacanța de vară.
Dintre adolescenții care au fost totuși într-o tabără de vară, 64% afirmă că au mers în cele organizate prin intermediul Fundației World Vision România, iar 23% au mers în tabără cu școala.
În acest context, World Vision lansează campania de strângere de fonduri “Muntele te surprinde. La fel și viața de după liceu”, prin care intenționează să ducă 1.000 de adolescenți din mediul rural în tabere și drumeții pe munte.
Oricine vrea să dăruiască experiența unei tabere la munte unui adolescent din mediul rural o poate face online, pe https://bit.ly/3rDuluI sau prin SMS la 8864, cu textul SPERANȚA (4 euro/ lună).
Taberele de vară sunt organizate în cadrul programului “Vreau în clasa a 9-a” adresat liceenilor, care a fost implementat încă din 2008 ca răspuns la nevoia adolescenților din mediul rural de a-și continua studiile la liceu. Unul dintre beneficiile oferite elevilor din cadrul programului este posibilitatea de a participa la o tabără de vară anuală, desfășurată într-o locație montană, în perioada iulie – septembrie.
(Agerpres)