Rusia: Putin reorganizează organismul guvernamental care supervizează industria de apărare
Președintele rus Vladimir Putin a semnat marți un decret prezidențial pentru a actualiza componența Comisiei militaro-industriale și a conducerii acesteia prin numirea de noi membri, printre care și noul ministru al apărării, Andrei Belousov, relatează miercuri Xinhua.
Printre membrii nou numiți în această comisie – responsabilă cu supervizarea industriei de apărare în Rusia – se numără și Anton Alihanov, ministrul industriei și comerțului, și Aleksei Diumin, consilier prezidențial (în trecut guvernator de Tula, ministru adjunct al apărării și gardă de corp al lui Vladimir Putin).
Posturile lui Denis Manturov, prim-vicepremier, Maksim Oreșkin, adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, și Serghei șoigu, secretarul Consiliului Securității Rusiei, au fost reînnoite pentru a reflecta rolurile actuale ale acestora.
Conform decretului prezidențial, Nikolai Patrușev, fost secretar al Consiliului Securității Rusiei, iar în prezent consilier al lui Putin, a fost exclus din această comisie.
În plus, conducerea comisiei a fost reîmprospătată, incluzând proiectanți șefi și directori ai mai multor întreprinderi din sectorul militar-industrial, ceea ce indică un accent strategic pus pe inovare și leadership în sectorul apărării, notează Xinhua.
Biden merge la summitul G7 înarmat cu noi anunțuri în favoarea Ucrainei
Joe Biden a plecat ieri la summitul G7 din Italia, înarmat cu noi anunțuri în favoarea Ucrainei, pentru a arăta președintelui rus Vladimir Putin că “timpul nu este de partea lui”, a afirmat marți un purtător de cuvânt al Casei Albe, notează AFP.
El a precizat că președintele american și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, vor avea joi o reuniune bilaterală urmată de o conferință de presă comună, în luxoasa stațiune de pe litoral, Borgo Egnazia, din Apulia (sud).
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a promis în special “anunțuri” vizând “deblocarea valorii activelor suverane ruse înghețate”, un subiect care nu a făcut întotdeauna consens printre țările membre ale “Grupului celor 7”.
“Va exista unanimitate la G7 când va fi vorba de a acționa pentru a folosi aceste active înghețate cu scopul de a ajuta Ucraina să se reconstruiască”, a spus el.
Statele Unite vor să acorde Ucrainei împrumuturi de până la 50 de miliarde de dolari garantate de dobânda la cele 300 de miliarde de euro din activele băncii centrale ruse înghețate de Uniunea Europeană și țările G7.
Summitul va fi, de asemenea, o oportunitate de a anunța “noi sancțiuni și măsuri de limitare a exporturilor”, care vor viza “entități și rețelele care ajută Rusia să obțină ceea ce are nevoie pentru războiul său” împotriva Ucrainei, a adăugat purtătorul de cuvânt.
“G7 este mai unit” ca niciodată în jurul “valorilor comune”, a asigurat John Kirby, în timp ce acest summit se ține la scurt timp după alegerile europene la care extrema dreaptă a înregistrat o ascensiune.
Potrivit acestuia, membrii G7 vor discuta și despre “sprijinul Chinei pentru complexul militar-industrial rus”, precum și despre politicile comerciale neloiale ale Beijingului.
Șeful NATO se întâlnește cu Orbán în Ungaria pe fondul tensiunilor legate de Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, merge miercuri la Budapesta pentru a încerca să găsească un teren de înțelegere cu premierul ungar, Viktor Orbán, care se opune eforturilor Alianței Nord-Atlantice de a consolida ajutorul acordat Ucrainei, relatează AFP.
În vederea summitului prevăzut la Washington în iulie, responsabilul pregătește un plan pentru ca
NATO să joace un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Kiev și pregătirea trupelor ucrainene.
Dar Ungaria refuză, acuzând NATO că îi antrenează pe membrii alianței “într-o conflagrație globală”.
Iar Orbán, care a rămas apropiat de Rusia, dorește să “redefinească poziția” țării sale pentru a preveni “orice participare la operațiuni în afara teritoriului NATO”.
“Trebuie să stăm departe de război și vom discuta modalitățile cu secretarul general”, a declarat prim-ministrul naționalist la începutul acestei săptămâni.
Cei doi vor susține o conferință de presă puțin după ora 10.00 (08.00 GMT).
Ideea este de a oferi țării din Europa Centrală un fel de “drept de retragere”, au explicat surse diplomatice.
Ungaria ar fi, de asemenea, scutită de a participa la o altă inițiativă a lui Stoltenberg, care vizează perpetuarea ajutorului actual la un nivel minim de 40 de miliarde de euro pe an.
Viktor Orbán, care blochează în mod regulat în cadrul UE ajutorul militar pentru Kiev, a devenit, de asemenea, o problemă pentru NATO, “mai ales în ultimele luni”, a făcut cunoscut un diplomat sub protecția anonimatului, pe un fundal de frustrare crescândă în rândul aliaților.
Dar un altul consideră posibil un acord care să permită Ungariei “să se abțină într-o manieră constructivă”. “Se întrevede un punct comun”, a spus el.
De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, NATO are grijă să evite orice implicare directă, lăsând Washingtonului, principalul susținător al Kievului, să coordoneze livrarea armelor furnizate de aliați. Dar în prezent dorește să-și schimbe abordarea, de teama revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
Ucraina: Nu va exista o pace dictată de Putin, îl asigură Scholz pe Zelesnki
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că nu va exista “nicio victorie militară” a Rusiei și “nicio pace dictată” de președintele rus Vladimir Putin în războiul său împotriva Ucrainei, la o conferință internațională la Berlin, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.
“Promovarea acestei conștientizări este miza summitului de pace care va avea loc în weekend, în Elveția”, a spus liderul german.
“Împreună cu parteneri din toate regiunile lumii, ne vom face auzită vocea în mod clar: susținem dreptul internațional și Carta ONU! Aceasta înseamnă că sprijinim Ucraina atacată – atât timp cât este necesar”, a continuat el.
Scholz le-a cerut aliaților occidentali să facă mai mult pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva bombardamentelor rusești asupra infrastructurii sale vitale și civile.
“Ceea ce armata ucraineană are nevoie cel mai mult astăzi sunt muniții și arme, în special pentru apărarea aeriană”, a spus el, amintind că Berlinul a decis recent să livreze un al treilea sistem de apărare antiaeriană Patriot.
“Aș dori să le cer tuturor celor care se află astăzi aici să sprijine inițiativa noastră de apărare aeriană ucraineană, cu tot ce este posibil”, a spus el.
După invazia rusă din februarie 2022, Germania și-a abandonat poziția tradițional pacifistă și a devenit al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina în termeni absoluți, după Statele Unite.
Zelenski participă marți, la Berlin, la o conferință internațională pentru reconstrucția Ucrainei, care reunește reprezentanți ai guvernelor și ai sectorului privat, între care zece prim-miniștri.
“Soluțiile urgente pentru sectorul energetic al Ucrainei vor fi prioritatea noastră”, a scris președintele ucrainean pe contul său de pe platforma X.
“Mă voi întâlni, de asemenea, cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier și cu președinta Bundestagului, Barbel Bas, și voi vizita o bază militară unde se antrenează soldații noștri”, a adăugat el.
După Berlin, președintele ucrainean este așteptat la summitul liderilor G7 din Italia, iar apoi urmează să călătorească în Elveția, sâmbătă și duminică, pentru a participa la o “Conferință privind pacea în Ucraina”, care va reuni peste 90 de țări și organizații, însă nu și Rusia sau China.