Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului ortodox și se celebrează, în fiecare an, la 40 de zile de la Înviere. În această zi, Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, în timp ce își binecuvânta ucenicii pe muntele Măslinilor, pentru a sta de-a dreapta Tatălui.
În săptămâna a șasea după Paște este prăznuită Înălțarea Domnului. unul dintre cele 12 mari praznice împărătești ale creștinătății.
În acea zi, Iisus s-a arătat din nou în trup Fecioarei Maria și ucenicilor săi și apoi s-a înălțat la ceruri. Iisus i-a dus pe Apostolii săi pe Muntele Măslinilor, iar acolo le-a dezvăluit că vor fi “îmbrăcați cu putere de Sus”. Mântuitorul i-a asigurat pe aceștia că va fi tot timpul alături de ei și de toți oamenii botezați în religia creștină și după ce misiunea sa pe pământ se va fi încheiat.
Mai mult, Iisus i-a îndemnat atunci pe Apostolii săi să meargă în toată lumea și să propovăduiască învățătura lui Dumnezeu.
Credincioșii trebuie să știe că de Înălțare se înroșesc din nou ouă, la fel ca înainte de Paște, și se spune “Hristos s-a Înălțat!”, răspunzându-se cu “Adevărat s-a Înălțat!”.
Această mare sărbătoare mai este cunoscută și drept “Ispas” în popor, provenind din cuvântul latin “Spasiteli”, care înseamnă “Mântuitorul”.
Tot astăzi, în bisericile de pe tot întinsul țării, sunt pomeniți eroii căzuți pe câmpurile de luptă, ca urmare a unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care se stabilea ca ziua Înălțării Domnului să fie considerată Ziua Eroilor.
Numeroase sunt tradițiile și obiceiurile acestei sărbători, iar fiecare zonă are un specific aparte. Credincioșii se salută cu “Hristos s-a Înălțat!” și li se răspunde “Adevărat s-a Înălțat!”, iar gospodinele pregătesc aceleași bucate ca la Paște. Ouăle roșii, cozonacul și pasca nu lipsesc de pe masa tradițională la care se reunește întreaga familie, după slujba bisericească. După această zi, nu se mai mănâncă ouă roșii sau pască, până la Paștele viitor.
Nimeni nu are voie să lucreze pământul, să spele sau să curețe gospodăria pentru că riscă să atragă o serie de nenorociri și necazuri. Mai mult, armonia trebuie să domnească peste această zi și certurile trebuie evitate.
Pentru sufletele celor trecuți dincolo, se fac pomeni din care e bine să nu lipsească bucatele tradiționale, dar nici ceapa verde sau vinul/țuica. Despre cei care au murit în perioada dintre Paște și Înviere se crede că li se iartă păcatele și că ajung în Rai.
În popor, Înălțarea Domnului mai poartă numele și de Ispas, un cioban bun la suflet care, ascuns după niște pietre, a fost martor al evenimentului. El a dus vestea mai departe, uimit de cele văzute.
De Ispas, în funcție de zona geografică, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, deoarece așa ar fi avut și Iisus Hristos în momentul ridicării la ceruri, și se lovesc ușor cu leuștean, pentru a fi feriți de boli. Tot cu leuștean se bat și vitele pentru a fi sănătoase și a se îngrășa, iar la ferestre este pus pentru protecția casei. Din vârful cozilor animalelor se taie păr care se îngroapă într-un furnicar, deoarece așa vei fi sigur că vor fi mulți miei și viței.
Mai mult, de Înălțare, gospodarii sfințesc plantele de leac pe care le vor folosi tot timpul anului.
(Sursa: http://www.cultura.ro)
