În ședința din 6 iunie 2024, Guvernul a adoptat un proiect inițiat de Ministerul Justiției de modificare a legii cetățeniei române (nr. 21/1991).
Sentimentul de apartenență
În nota de fundamentare, se arată că, de-a lungul timpului, s-a constatat că “eliminarea probei de interviu pentru cei care solicitau redobândirea cetățeniei a fost o greșeală majoră, dat fiind faptul că cei mai mulți dintre cei peste 800.000 de solicitanți nu știau o boabă românește”.
Prin urmare, după ce modificările vor fi adoptate de Parlament, solicitanții care doresc să obțină cetățenia română vor fi obligați să cunoască limba română.
“Potrivit Constituției, în România, limba oficială este limba română, iar cunoașterea limbii statului a cărui cetățenie o solicită este unul din principalii indicatori de integrare a solicitantului de cetățenie. Astfel, proiectul introduce drept condiție obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române, supusă anumitor verificări, cunoașterea de către solicitant a limbii române.
În acest fel, se consolidează sentimentul de apartenență al noilor cetățeni la o comunitate politică, ce furnizează o sursă distinctă de identitate, precum și coeziunea socială și solidaritatea cetățenilor”, mai scrie în nota de fundamentare.
Reducerea termenului minim de a locui în România
Schimbările propuse vizează și regulile ce se aplică la reducerea termenului minim de opt ani de ședere în România, condiție necesară pentru solicitarea acordării cetățeniei române.
Astfel, termenul de opt ani va putea fi redus cu până la trei ani (în prezent, termenul se poate reduce la jumătate), dacă solicitantul cetățeniei îndeplinește o serie de condiții.
Adică, face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat și dacă este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene (UE) sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene, precum și dacă s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale, părinții săi sau doar unul dintre aceștia locuia legal pe teritoriul României.
De reducerea termenului cu trei ani va beneficia și persoana care a obținut statutul de refugiat și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.
În schimb, se elimină cazul solicitantului care “a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii termenelor de ședere pe teritoriul României.
Condiții pentru apatrizi
Pentru a cere cetățenia română, un apatrid sau un cetățean străin, inclusiv cea legată de termenul de ședere, acesta trebuie să îndeplinească mai multe condiții.
Astfel, acesta trebuie ca la data cererii să fie titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei.
De asemenea, dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acțiuni, a împlinit vârsta de 18 ani, are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român, cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială, cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
Verificări biometrice
Totodată, proiectul prevede completarea cadrului legal, astfel încât să fie introduse verificările biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române.
Aceste verificări se vor realiza prin implementarea unor procese verificabile și sigure (imagine facială și amprente digitale) pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română și, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: data.gov.ro)
