Potrivit publicației germane Der Spiegel, politicienii baltici i-au avertizat pe reprezentanții guvernului german despre consecințele politicii Berlinului față de războiul din Ucraina, în cadrul Conferinței Lennart Meri privind politica externă și de securitate, care a avut loc în capitala Estoniei, săptămâna trecută (știut fiind că Germania refuză să furnizeze armatei ucrainene arme cu rază lungă de acțiune și se opune ideii ca forțele armate ucrainene să lovească teritoriul Rusiei cu arme din Occident).
“Ei susțin că, dacă rușilor le reușește un progres strategic în estul Ucrainei, din cauza ajutorului relativ redus acordat de Occident Kievului, situația ar putea să se deterioreze drastic. În acest caz, țările baltice și Polonia nu vor aștepta ca trupele ruse să ajungă la granițele lor, ci vor trimite propriile trupe în Ucraina. E clar ce însemna acest lucru: NATO va deveni parte a războiului”, se spune în articol.
După cum explică Der Spiegel, acesta este exact scenariul de care se tem cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele american, Joe Biden.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a fost primul care a avansat posibilitatea desfășurării de trupe occidentale în Ucraina, dar propunerea lui a fost susținută doar de statele baltice și de Polonia, în timp ce restul țărilor NATO, inclusiv Germania, au criticat propunerea liderului francez.
Recent, The New York Times a raportat că NATO discută despre posibilitatea de a trimite instructori militari în Ucraina pentru a antrena soldați, idee agreată de președintele Zelenski. În prezent, trupele NATO antrenează soldați ucraineni în străinătate.
De asemenea, în articol se menționează că militarii germani descriu, în prezent, perspectivele pentru Ucraina mai sumbru ca niciodată:
“Kievul păstrează status quo-ul secret, chiar și față de aliați. Cu toate acestea, există semne, cum ar fi mișcările bruște ale sistemelor antiaeriene furnizate de Germania, care indică pur și simplu o stare de disperare. Serviciile secrete oferă și ele previziuni sumbre, avertizând că nici munițiile suplimentare, nici noua lege a mobilizării, prin care mai mulți ucraineni vor fi înrolați în serviciul militar, nu vor avea efecte semnificative până la sfârșitul toamnei”.
Un membru al comitetului de coaliție din guvernul Germaniei a declarat pentru Der Spiegel: “Conform analizei, oricine dorește să limiteze războiul printr-o reținere excesivă riscă să-și piardă controlul. Unii oameni confundă ezitarea cu prudența, dar situația este prea gravă pentru așa ceva”.
Recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut SUA să permită Ucrainei să vizeze ținte din Rusia, cu arme americane.
De asemenea, Stoltenberg propune activarea Articolului 5 al NATO, cel care privește apărarea colectivă, din cauza acțiunilor Rusiei. Stoltenberg susține că bruiajul sau atacurile cibernetice comise de Rusia ar putea duce la activarea Articolului 5.
Italia a etichetat acest scenariu drept “preludiul celui de Al Treilea Război Mondial”, în timp ce premierul ungar, Viktor Orban, respinge probabilitatea unui atac asupra țărilor NATO.
(newsukraine.rbc.ua/news/baltic-states-poland -may-deploy-troops
ILEANA SANDU