Pentru a veni în sprijinul părinților, deseori confuzi în privința modalităților adecvate de a disciplina un copil, specialiștii din cadrul Societății Canadiene de Pediatrie afirmă că fundamentul unei discipline eficiente este respectul, iar copilul ar trebui să fie capabil să respecte autoritatea părintelui și, de asemenea, drepturile celorlalți.
“Scopul disciplinei eficiente este de a promova un comportament acceptabil și adecvat la copil și de a crește adulți maturi emoțional. O persoană disciplinată este capabilă să amâne plăcerea, este atentă la nevoile celorlalți, este asertivă fără a fi agresivă sau ostilă și poate tolera disconfortul atunci când este necesar”, precizează psihologii canadieni, citați de copii&părinți.ro. Iată sfaturile acestora, în funcție de etapa de dezvoltare a copilului.
La 1 an - La vârsta de un an, copilul este curios, energic și mobil, începe să înțeleagă, însă dacă vrea să facă ceva, vrea să facă... imediat. Nu știe să aștepte și nu are control asupra impulsurilor sale. Părintele trebuie să aibă așteptări rezonabile de la copil, să îi demonstreze care este comportamentul adecvat, dar să nu insiste asupra lui, să fie ferm (fără a exagera), dar pozitiv. Cea mai bună tactică de a depăși o criză a copilului nemulțumit că nu i se permite să facă ceva este să i se distragă atenția.
La 2 ani - Un copil de 2 ani începe să dea sens sentimentelor și face multe lucruri pentru a obține reacțiile celorlalți. Descoperă însă și că nu va obține tot ce își dorește și atunci poate avea frecvent crize de furie. Rămâneți lângă el până se liniștește, apoi direcționați-l spre un comportament pozitiv. Spuneți-i ce așteptări aveți, dar fără a țipa. Oferiți-i posibilitatea să aleagă. Ajutați-l să înceapă să își stăpânească sentimentele.
La 3 ani - Copilul începe să devină independent. Chiar dacă acceptă să facă unele lucruri care îi sunt cerute, nu contați pe o cooperare consecventă. La această vârstă, are capacitatea de a înțelege că încălcarea regulilor are consecințe. Când nu dă curs unei cereri, nu îl pedepsiți, ci convingeți-l să o îndeplinească și răsplătiți-i efortul.
La 4 ani - Capacitatea de concentrare a copilului de 4 ani este mai mare, așa că distragerea atenției devine mai dificilă. Începe să deformeze adevărul, fără a ști, însă, că minciuna este ceva greșit. Obligația părintelui este de a-l învăța ce este onestitatea și cât este de important să fie sincer.
La 5 ani - Un copil de 5 ani este suficient de matur pentru a respecta regulile și a înțelege consecințele. Cu toate acestea, va încerca să depășească limitele doar pentru a-i testa pe părinți. Acum aveți ocazia de a-i lărgi viziunea, explicându-i efectul comportamentului său asupra celorlalți și de ce există reguli. Răsplătiți fiecare sarcină pe care o duce la îndeplinire și stabiliți consecințe pentru comportamentele negative majore.
La 6 - 7 ani - La această vârstă, copilul are un autocontrol adecvat, dar are dificultăți în așteptarea recompenselor pe termen lung. În schimb, dacă îi vor fi oferite des pentru faptul că este cooperant, acest lucru îl va menține motivat. Apar conflictele cu alți copii și are tendința de a-și rezolva problemele prin forță. Discutați cu copilul, aflați direct de la el ce a simțit și de ce a procedat așa și ajutați-l să găsească o altă soluție de rezolvare a problemei. Aceasta este și vârsta la care copilul își însușește bunele maniere.
La 8 -10 ani - Veți mai avea parte de suișuri și coborâșuri în ceea ce privește disciplina, copilul trecând foarte ușor de la cooperare la dificultăți în a fi motivat. La această vârstă este sensibil la comentarii și predispus să vă răspundă. Când comportamentul lui greșit este unul despre care ați mai discutat, nu îi acordați atenție excesivă. Pur și simplu, administrați-i consecința. De exemplu, dacă nu își pune hainele în coșul pentru rufe, nu le spălați, dacă rănește un coleg de clasă, insistați să își ceară scuze. Aceste lucruri îl vor ajuta să își dezvolte simțul responsabilității.
Preadolescența - Este o etapă plină de transformări și provocări, atât pentru copii, cât și pentru părinți. În această perioadă, copiii își dezvoltă identitatea, își doresc mai multă independență și încep să se confrunte cu presiuni sociale și academice crescute. Pentru a disciplina un preadolescent sunt necesare stabilirea de reguli clare, explicite și aplicarea lor în mod consecvent. Permiteți preadolescentului să experimenteze consecințele acțiunilor sale, pentru că acest lucru îl ajută să înțeleagă impactul propriilor decizii. Stabiliți consecințe logice, direct legate de comportamentul neadecvat.
Pe de altă parte, laudele și recunoașterea contribuie la consolidarea comportamentului pozitiv dorit. Ajutați-l să își identifice și să își gestioneze emoțiile. Discutați despre cum își poate gestiona stresul, furia și frustrarea într-un mod constructiv.
Adolescența - Această perioadă a vieții este caracterizată de schimbări hormonale, de căutarea identității și dorința de independență, ceea ce poate duce la conflicte și comportamente dificile. Vestea bună este că această criză a adolescenței este semn de normalitate și are o durată limitată în timp. Comportamentul lui are legătură cu dezvoltarea creierului, mai exact cu zonele cognitive. Încercați să vă păstrați calmul și să abordați conflictele cu respect și empatie. Evitați criticile personale și concentrați-vă pe comportament, nu pe caracterul adolescentului. Încurajați rezolvarea problemelor într-un mod constructiv și respectuos. Ascultați-l activ și încercați să înțelegeți perspectivele și sentimentele lui. Fiți deschiși la dialog și încurajați-l să își exprime gândurile și emoțiile.
Adolescenții învață foarte mult prin observarea comportamentului adulților din jurul lor. Prin urmare, fiți un model pozitiv, arătându-i prin propriul exemplu cum gestionați stresul, cum comunicați eficient și cum rezolvați conflictele. Recunoașterea și recompensarea comportamentului pozitiv încurajează adolescentul să se comporte corespunzător. Recompensele nu trebuie să fie neapărat materiale; pot fi și recunoașteri verbale, timp petrecut împreună sau alte privilegii speciale. Important este ca el să se simtă apreciat și motivat să își mențină comportamentul bun.
Lucreția Pop
(Sursa foto: freepik.com)
