Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, consideră că 2024 va fi un an agricol “foarte bun” chiar dacă sunt anumite zone afectate de secetă, însă suprafața calamitată până în prezent nu depășește 200.000 de hectare din cele aproape șapte milioane de hectare însămânțate în toamna anului trecut și în primăvara acestui an.
“Eu cred că va fi un an agricol foarte bun din ceea ce am văzut prin deplasările în țară pe care le-am avut. Sunt anumite zone afectate de secetă și deja am discutat în zona Buzău, o parte din Galați și Vrancea, unde sunt suprafețe calamitate, pentru că au fost zone în care nu s-a irigat. Se așteaptă de la prefecturi constituirea Comitetului de situații de urgență, pentru ca, împreună cu direcțiile agricole și cu celelalte instituții implicate, să se întocmească procesele verbale de secetă. Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri, pentru că așa trebuie să alocăm în perioada în care fermierii o duc greu și pe perioada de secetă, dar, în rest, în țară, culturile sunt foarte bune. Nu cred că sunt calamitate mai mult de 200.000 de hectare din cele aproape șapte milioane de hectare însămânțate, culturi de toamnă și de primăvară”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.
România a obținut anul trecut o producție de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,208 milioane hectare, în timp ce în 2022, recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,169 milioane hectare, potrivit datelor provizorii anunțate la finele lunii martie de Institutul Național de Statistică (INS).
În ceea ce privește producția de porumb boabe, în 2023, România a obținut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult față de 2022, când s-au consemnat 8,037 milioane de tone. Anul trecut au fost cultivate cu porumb boabe 2,373 milioane hectare, o suprafață în scădere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022.
Producția totală de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% față de 2022, respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, în principal datorită creșterii randamentelor la hectar.
Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2022 reprezintă 45,3% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 42,2%. Grâul are o pondere de 46,8% în producția de cereale.
Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), valabilă până la finele lunii mai, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime în Maramureș, Crișana și Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local estul și sudul Dobrogei, nordul, nord-vestul, vestul și sudul Munteniei, izolat nordul și sudul Olteniei. Conținutul de apă din sol va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată și puternică), în Moldova, pe suprafețe extinse din Dobrogea, Muntenia și Oltenia, local în estul și sudul Transilvaniei.
Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra local în estul și sudul Moldovei, sudul, centrul, nordul și nord-estul Munteniei, izolat nordul Dobrogei și nord-vestul Banatului.
Pe fondul regimului hidrotermic din aer și sol favorabil, ritmurile biologice de creștere și dezvoltare ale culturilor de câmp și speciilor pomi-viticole se vor desfășura pe ansamblu în bune condiții, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale țării.
Astfel, orzul și grâul de toamnă își vor continua fazele de alungire a tulpinii (50-100%), “burduf” și înspicare (30-100%), precum și înflorirea (10-100%), în aproape toată țara. Cele mai avansate în vegetație vor fi culturile aflate la maturitate în lapte și ceară (10-100%).
În funcție de condițiile pedoclimatice, rapița din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania și Crișana va parcurge predominant formarea silicvelor și a boabelor în silicve, iar în zonele de câmpie se va putea semnala coacerea deplină (10-30%), în special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.
Sub aspect fenologic, floarea-soarelui va înregistra dezvoltarea primei perechi de frunze (30-100%) și înfrunzirea (8-22 frunze) în majoritatea regiunilor agricole, uniformitatea și vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună. La porumb se va definitiva răsărirea (100%), continuându-se totodată formarea frunzei a treia (10-100%) și înfrunzirea (5-12 frunze), în cea mai mare parte a țării.
În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (10-100%), iar în Transilvania, izolat, se va putea declanșa începutul alungirii axei hipocotile. La cartof se vor înregistra răsărirea (80-100%), creșterea lăstarilor laterali și tuberizarea (30-100%), iar la soiurile timpurii pentru consum, va fi posibilă apariția fazei de îmbobocire (10-15%).
Potrivit prognozei agrometeorologice, în majoritatea plantațiilor pomicole, speciile de sâmburoase se vor afla la creșterea fructelor, precum și înfrunzire, iar la semințoase se vor semnala legarea/formarea rodului, creșterea lăstarilor și frunzelor. La soiurile timpurii de cireș aflate la maturitate tehnologică se vor efectua lucrările de recoltare. Vița-de-vie își va continua fazele de înfrunzire, creșterea lăstarilor și înflorire, iar la soiurile timpurii de masă din sudul, estul și vestul țării se va putea semnala formarea boabelor.