Nonagenara Letiția Mărcuș, cunoscută drept mătușa Letiție, face demonstrații de țesut la război și prezintă educatoarelor și copiilor din grădinițele din Târgu Mureș modul în care femeile din trecut se îngrijeau ca membrii familiei să aibă îmbrăcăminte adecvată, iar casele să fie frumos decorate.
“Veșnicia s-a născut la sat, spunea Lucian Blaga. Tot de acolo pornește omenia, hărnicia, dar și frumosul. Și câtă dreptate avea! Am simțit emoția acestor cuvinte la cercul pedagogic «Patrimoniu viu, un curriculum pentru educația timpurie», cerc susținut de grădinița noastră. Am adus în fața copiilor și a peste 40 de educatoare din județ imagini din viața satului de altădată, viață care, în ciuda dezvoltării amețitoare a omenirii, devine tot mai actuală și plină de sens. Am adus obiecte decorative vechi de peste 100 de ani, o colecție etnografică de costume populare de sărbătoare a Mărioarei Jiga, pleduri țesute cu migală de mâinile iscusite ale femeilor de la țară, la războiul de țesut, la care cu mândrie s-a așezat Letiția Mărcuș. Mătușa Letiție, cum îi spunem noi, la cei 92 de ani ai săi, le-a arătat cu migală și dăruire celor mici cum se țesea odinioară, cum se torcea lâna, dar le-a transmis și dragostea și respectul pentru portul popular românesc”, a declarat presei managerul grădiniței AMA Learning din Târgu Mureș, Alina Oprea.
Mătușa Letiție le-a explicat și arătat copiilor procesul prin care trec firele de lână până se obține urzeala, acele fire numeroase, paralele, montate pe războiul de țesut, și care este secretul prin care se obține modelul pe țesătură.
Războiul de țesut montat în curtea grădiniței, precum și țesăturile expuse au stârnit curiozitatea copiilor, unii amintindu-și că au văzut astfel de lucruri în casele bunicilor sau străbunicilor lor.
“De la războiul de țesut ne-am întors în bucătăria bunicii și am urmat drumul pâinii, de la bobul de grâu la pâinea aburindă scoasă din cuptor, plămădită cu atâta dragoste de bunica. Am avut și un atelier de meșteșugărit, cu icoane pe sticlă, olărit, dar și sculptat, acestea fiind doar câteva dintre îndeletnicirile țăranului român, reproduse azi de cei mici. Experiența a fost, pentru noi, una de sărbătoare, iar în viața satului sărbătoare înseamnă și cântec, și joc. Așadar, cercul pedagogic s-a încheiat cu un dans popular autentic, susținut de Ansamblul Folcloric Mureșul, și cu un cântec popular interpretat de Carina Avram. Considerăm că e datoria noastră, a cadrelor didactice din fiecare nivel de învățământ, să păstrăm acest patrimoniu viu. Noi promitem să continuăm”, a arătat Alina Oprea.
Copiii de grădiniță și educatoarele lor au avut ocazia să admire și o serie de costume populare din diferite zone etnografice ale țării, aflate în colecția Mărioarei Jiga.
“Am venit cu mult drag la cercul pedagogic (...) cu o mini expoziție de port popular românesc de sărbătoare. Din propria colecție am selectat 10 costume din zone etnografice diferite, cu scopul de a arăta micilor învățăcei, dar și profesorilor lor frumusețea și complexitatea portului nostru popular. Am gândit o călătorie virtuală în lumea satului tradițional gătit de sărbătoare. Așa că am trecut prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Maramureș, Bihor, Câmpia Transilvaniei și Valea Mureșului. A fost inedit și sper că cei mici au înțeles o mică fărâmă din istoria nescrisă a vieții bunicilor și străbunicilor lor”, a declarat Mărioara Jiga.
Educatoarea Laura Fărcaș a spus că prin această acțiune se dorește ca micuții să interacționeze cu tradiția românească de la vârste fragede, astfel încât să nu își uite originile.
“Pentru cercul pedagogic care s-a desfășurat în grădinița noastră, am ales o temă minunată, și anume “Patrimoniu viu, un curriculum pentru educația timpurie”. Însuși titlul acestei teme e exact ceea ce am vrut să le transmitem copiilor. Ne-am dorit să păstrăm vii tradițiile românești și nu numai. Activitățile noastre au fost menite să stârnească interesul copiilor pentru cunoașterea vieții de odinioară. Astfel, au avut prilejul să descopere frumusețea folclorului românesc, casa tradițională românească, portul popular și ocupațiile strămoșilor noștri, de la făcutul pâinii în cuptor, la șezătoare, iar aici copiii au avut ocazia de a realiza țesături pe gherghef. Am organizat și un atelier meșteșugăresc, unde cei mici au devenit olari, ori au realizat împletituri din paie și icoane pictate pe sticlă. Pentru o zi ne-am întors în universal străvechi și a fost o experiență de poveste, atât pentru cei mici, cât și pentru noi, cadrele didactice”, a subliniat educatoarea Laura Fărcaș. (Agerpres)
