Cunoscute mai mult pentru mirosul și aspectul lor deosebit, florile se pot dovedi surse prețioase pentru gastronomie, printre speciile comestibile cercetătorii enumerând varietăți de panseluțe, crizanteme, trandafiri, flori de piatră sau o plantă cu o inflorescență care “curentează”.
Potrivit cercetătorilor, primele flori considerate comestibile sunt cele de dovleac și de dovlecel (Cucurbita spp). Tratatul de legumicultură specială, întocmit de directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale (BRGV), arată că bobocii bostănoaselor au un gust dulceag, se pot umple cu o varietate de legume, brânzeturi sau carne și se pot consuma prăjiți sau se pot folosi în salate sau creme. Pe de altă parte, panseluțele pot fi utilizate pentru garnisirea deserturilor sau folosite în prepararea unor siropuri.
“În Tratatul de legumicultură am alocat un capitol care tratează acest subiect: Flori comestibile. Sigur, avem foarte multe flori care sunt comestibile și pe care noi le apreciem doar ca plante ornamentale, dar ele sunt și alimentare. Câți știu că panseluțele sunt comestibile, pot fi folosite în diverse preparate culinare, la ornarea platourilor. Floarea de piatră, cu o multitudine de culori, este comestibilă, deci putem să o folosim în alimentație. Avem varietăți de crizantemă care sunt alimentare și care, pe lângă faptul că au un gust deosebit, sunt folosite la ornare, au și proprietăți medicinale de excepție. Spre exemplu, inflorescențele crude din crizantema comestibilă au concentrații mari de caroten. O floare echivalează cu câteva legături de morcov și atunci iată că sunt plante pe care noi nu le știm și ar trebui să le folosim cu succes. Floarea de dovleac... Cultivăm și consumăm dovlecel, dar sunt dovleci speciali cultivați pentru flori, cu flori foarte gustoase, care pot fi folosite în diverse preparate pentru că au un gust extraordinar. Noi încă nu ne-am deprins cu consumul acestor specii”, a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Florile de ceapă au gustul și aroma cepei dulci, spun cercetătorii. Begoniile tuberoase pot prezenta o aromă de citrice, însă vor trebui încercate înainte de a fi folosite în preparate pentru că pot deveni la un moment dat amare. În “Tratatul special” mai sunt amintite garofițele, al căror gust este asemănător cuișoarelor, iar anumite tipuri de flori de lavandă pot fi macerate și transformate în jeleuri, înghețată sau folosite în diverse băuturi răcoritoare.
“Sunt varietăți de flori de ceapă, begonie, lofantus, flori de varză comestibile. Sunt varietăți de garofiță, fenicul, anumite specii de lavandă pe care le putem folosi. Florile de rozmarin, salvie, crăițele sunt comestibile, tipuri de lalele comestibile. Ele sunt importante pentru gastronomie pentru că, pe lângă faptul că au arome deosebite, gusturi deosebite, au și alte proprietăți. Spre exemplu, avem în cultură Acmella oleracea, i se mai spune planta care curentează. Noi am adus-o în România și avem două varietăți stabilizate genetic, una cu floare roșiatică și una cu floare galbenă. Este apreciată pentru că reface papilele gustative, reface gustul atunci când este afectat. Are o substanță denumită în lumea medicală - Spilanthol, studiată pentru obținerea anumitor medicamente. Floarea de piatră este o soră, o rudă apropiată cu iarba grasă, o altă plantă comestibilă pe care noi nu o apreciem. Cele două sunt bogate în Omega 3, substanță necesară pentru menținerea stării de sănătate, în special a creierului. Sunt plante cu gust, aromă distinctă și proprietăți medicinale de excepție”, a mai precizat cercetătorul buzoian.
Varietăți de trandafir sunt folosite în dulcețuri, florile de drușaim sunt ideale pentru aromatizarea deserturilor, iar șofranul, cel mai scump condiment din lume, se află în cercetare la Banca de Resurse Genetice pentru a fi aclimatizat.
“Ar trebui să ținem cont de zona florilor comestibile, pentru că, iată, noi cultivăm în ghivece anumite flori, însă am putea să ne bucurăm și de beneficiile lor alimentare și medicinale. Anumite plante pot să ne ofere mai multe daruri pe lângă frumusețe, ne pot da o suită de săruri minerale, vitamine, substanțe necesare pentru menținerea stării de sănătate. Am constatat că sunt puțini care cunosc și care știu că o parte dintre aceste plante sunt comestibile. Să spui cuiva că varietăți de călțunei care cresc în flora spontană sunt comestibili sau că panseluțele se pot mânca nu ar crede și nu ar avea curajul să le încerce. Sunt însă plante naturale, sunt coloranți naturali, plante decorative din natură”, a arătat Costel Vînătoru.
“Avem în studiu șofranul. Nu este o specie ușor de obținut. Am avut o discuție despre șofran cu ambasadorul Iranului când ne-a vizitat, moment în care ne-a adus în dar câteva pliculețe. Poate în viitor vom putea reuși să punem la punct și tehnologia de cultivare. Amintesc bineînțeles trandafirii cunoscuți pentru dulceață, care mai pot fi folosiți uscați sau pulbere, în siropuri, în preparate alcoolice sau drept colorant natural. Există un univers al plantelor, de aceea lumea științifică a recunocut la unison că știm atât de puțin încât, dacă ar fi să ne referim la procente, suntem undeva sub 5 la sută din cunoașterea plantelor, a principiilor active. Avem un univers necucerit, deși pare că îl dominăm”, consideră Costel Vînătoru.
Comestibile, potrivit cercetătorilor, mai sunt florile de iasomie, florile de mușețel, varietăți ale florilor de măr, florile mentolate de monardă, florile de mazăre, ridiche și cimbru. Petalele florilor de lalea au un gust dulceag, dezvăluie cercetătorul buzoian în cartea sa, asemănător cu cel de mazăre, în schimb înainte de consum trebuie îndepărtat cu atenție receptaculul florii alături de celelalte organe.
Potrivit directorului BRGV, florile comestibile sunt acelea care pot fi consumate fără a prezenta toxicitate și care aduc numeroase beneficii sănătății. Există o gamă largă de flori care se pot încadra în această categorie, dar este obligatoriu să fie identificate cu atenție, existând pericolul să fie confundate cu alte flori toxice. Potrivit “Tratatului de legumicultură specială”, semnat de directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale, de-a lungul timpului, anumite flori sau organe ale acestora au fost recunoscute ca fiind toxice consumului uman. Printre ele, bulbii crinului, întreaga plantă a anemonei și brândușei de toamnă, azaleea, piciorul cocoșului, lăcrămioara, hortensia, semințele și păstăile provenite de la planta pasărea paradisului, bulbii de narcisă galbenă, frunzele și tulpina de iris.
“Trebuie să avem grijă însă. Avem cel mai bun exemplu - tomata. Fructul de tomată este comestibil, în schimb celelalte părți sunt extrem de toxice, conțin acea substanță toxică numită Solanină. Așa se întâmplă și la cartof, plantele sunt toxice, nici animalele nu le consumă, ci doar anumiți dăunători specifici. De aici putem extinde discuția și către flori. Se consumă anumite porțiuni și din anumite varietăți de flori. Vorbim de câțiva milimetri sau centimetri între părțile comestibile și cele toxice, de aceea noi trebuie să învățăm aceste plante pentru că am putea avea probleme. Trebuie să știm ce se consumă de la plantă, care este momentul de recoltare. Toată lumea iubește socul pentru florile și mirosul lor, se face vin de soc, însă în momentul în care formează inflorescențe și fructele devin verzi nu mai sunt atât de bune pentru consum, ci devin bune atunci când ajung la maturitate, când se colorează în acel roșu, grena intens și sunt iarăși folosite la dulceață, sucuri sau folosit ca pigment natural. În intervalul de la legarea fructului până la maturarea lui nu este recomandat a fi utilizat, cum de altfel nici frunza sau planta nu este bună de consum”, atrage atenția Costel Vînătoru.
Printre florile aflate în lista celor comestibile se mai regăsesc florile proaspete de mărar, florile de muștar, florile de limba mielului, petalele gălbenelelor, florile Arborelui lui Iuda, petalele florilor de salcâm, lămâi și portocal, florile și frunzele de coriandru, florile de rucola sau mugurii de crin galben. (Agerpres)
(Sursa foto: Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale (BRGV)
