În data de 14 mai este celebrată Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.
Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care stabilește sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autoritățile centrale și locale, dar și de instituțiile de cultură din țară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.
În data de 14 mai 1948, “au fost arestați de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare și reală libertate exprimată în
fața regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creștini. (...) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestați peste 10.000 de tineri, anchetați, ulterior condamnați și repartizați în pușcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”. Printre cei care au pătimit în temnițe se numără personalități, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul și politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful și economistul Mircea Vulcănescu, chimistul și fizicianul George Manu, dar și mulți alți tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.
La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă, care a fost adoptată, de Senat, la 1 noiembrie 2016 și de Camera Deputaților, for decizional, la 16 mai 2017. În 30 mai 2017, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.
Printre închisorile comuniste în care au fost închiși pentru o perioadă de timp sau în care și-au pierdut viața numeroși deținuți politici se numără: Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești. Închisoarea de la Sighet este, în prezent, un cunoscut memorial al victimelor comunismului.
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa, la acel moment, de președinte al Alianței Civice, și a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri. Memorialul are drept scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, “cărora, timp de jumătate de secol, le-a fost indusă în conștiință o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.
În amintirea martirilor din închisoarea de la Aiud și din alte temnițe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, la Aiud, pe locul cunoscut sub numele “Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 - 14 septembrie 1999, Monumentul marilor eroi ai neamului românesc numit “Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi înfățișează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Numele celor morți au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor. În anul 2000, la Aiud a fost sfințit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deținut al închisorii Aiud.
La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: “Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduiește o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălțate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temnițele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, și cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost ridicat în acest loc Schitul “Înălțarea Sfintei Cruci”, pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.
“În fiecare an, pe 14 mai, privim cu recunoștință către toți cei care au suferit și pierit în închisorile comuniste pentru curajul de a se opune regimului represiv, către cei care și-au pierdut libertatea fizică, dar niciodată pe cea de gândire. Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României și, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost plătite cu cel mai înalt preț. Au urmat ani de persecuție, suferință, închisoare și chiar moarte pentru crima de a apăra valorile, idealurile și credința în valorile democratice. Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualității anti-regim. Represiunea din perioada comunistă a reprezentat o lovitură profundă dată societății românești, cu efecte adânci, care se resimt din plin și astăzi”, conform site-ului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). (sursa și foto - agerpres.ro)
