Pentru început se impune a defini sensul cuvântului “kakistocrație” care este mai puțin utilizat în limbajul uzual. Pentru aceasta voi apela la un citat din Dorin Tudoran, Kakistocrația, Editura ARC, 1998: “(kakistocrație) înseamnă guvernarea de către cele mai nepotrivite persoane. Altfel spus, aflarea neaveniților la putere. Cuvântul vine, cum altfel!, din greacă, unde kákisto este superlativul lui kakós rău. Așadar, guvernarea celor mai răi”. În literatura social-politică, termenul este prezent din ce în ce mai des.
În momentul de față, activitatea unităților administrativ-teritoriale din țara noastră este coordonată de persoane care ajung să îndeplinească această misiune în urma unor alegeri democratice ce au loc la intervale de timp stabilite prin lege. Aceste persoane se presupune că au capacitatea și competențele necesare pentru a face ca activitatea acestor unități administrative să se desfășoare în mod cât mai eficient și cât mai în concordanță cu așteptările cetățenilor.
În perioadele premergătoare alegerilor persoanele care au calitatea de candidați la aceste funcții, se străduiesc să convingă cetățenii că au atât pregătirea necesară, gradul de înțelegere și experiența pentru a genera planuri de dezvoltare pentru viitor, cât și pentru a le pune în practică.
În grupul de candidați se pot identifica în caz general trei categorii distincte: candidați care doresc să-și continuie mandatul obținut la alegerile anterioare, candidați care doresc să revină în funcțiile administrative pe care le-au avut în perioade anterioare și candidați care doresc să obțină pentru prima oară un astfel de mandat. Dacă primele două categorii de candidați au avut ocazia să-și demonstreze potențialul, dar și limitele manageriale, calitățile și defectele comportamentale prin prestațiile avute, cei din a treia categorie de candidați vin în fața alegătorilor cu un bilanț profesional și managerial din varii domenii de activitate ca garanție pentru prestațiile manageriale administrative viitoare la nivelurile așteptate de cetățeni.
Tehnicile de comunicare publică, mai mult sau mai puțin sofisticate, folosite de candidați și partidele politice care sunt prezente în spatele acestora, la vedere sau mai discret, încearcă să influențeze alegătorii prin evidențierea calităților personale, a gradului de adecvare pentru perioadele de timp următoare, precum și prin programele pe care le vor promova pentru comunitățile ce le vor administra în viitor.
Nivelul de credibilitate a acestor candidați și a programelor lor este perceput de cetățeni pe baza unor criterii care sunt mult diferite dată fiind structura neomogenă, sub diferite aspecte, a celor cu drept de vot.
Cetățenii județului nostru, având ca referință gradul de dezvoltare și ritmul de progres a altor localități și județe din țară, își exprimă cu diverse ocazii sentimentul de frustrare legat de performanțele mult inferioare realizate de multe din administrațiile teritoriale din care fac parte. Este un sentiment firesc și care poate determina atitudini civice electorale care vor trece dincolo de respectare afilierile politice și etnice care funcționează pregnant în majoritatea cazurilor.
Este de așteptat ca un mare număr de cetățeni care au un nivel de civism ridicat să sesizeze pericolul pe care-l reprezintă kakistocrația în administrarea localităților și a județului.
Conducătorii cărora le vom acorda încrederea pentru următorii patru ani ar trebui să-i alegem apelând mai puțin la partea afectivă, respectiv simpatia, față de aceste persoane, ci judecând în spirit civic ce este mai bine pentru comunitatea noastră: stagnarea sau dezvoltarea lentă pe mai departe sau un ritm alert și vizionar de dezvoltare pentru perioada următoare.
“Vox populi, vox dei” spuneau strămoșii noștri latini, adică ceea ce dorește poporul este și dorința zeilor. Dar la exprimarea de mai înainte, în vremurile actuale se impune a adăuga amendamentul că poporul trebuie să fie în deplină cunoștință de cauză și cu un spirit civic dezvoltat și abia atunci voința lor va fi și voința zeilor.
Revenind la autorul menționat la partea de început, trebuie să spun că acesta extinde și la nivel personal termenul de kakistocrație afirmând că “cred că ea, kakistocrația, se află și în fiecare din noi, atâta vreme cât ne mințim de unii singuri că suntem mai buni ca alții și pricepuți la toate. Fiecare din noi se poate trezi guvernat nu de ce este mai bun în el, ci de ce este mai prost”. Personal, apreciez că asupra acestui aspect este important să mediteze atât alegătorii, dar mai ales candidații care aspiră la obținerea voturilor.
Fără o atitudine civică responsabilă la alegerile locale din 9 iunie a.c., kakistocrația poate deveni un pericol real pentru multe din spațiile județului nostru.
Vasile Boloș, Prof. univ. dr. asoc. la UMFST “George Emil Palade” din Tg. Mureș