Situația de pe frontul ucrainean se va înrăutăți spre jumătatea lunii mai și începutul lunii iunie, care va fi o “perioadă dificilă”, a avertizat luni șeful informațiilor militare ucrainene Kirilo Budanov, în contextul în care temerile privind o nouă ofensivă rusă sunt tot mai mari, relatează AFP.
“Să nu intrăm prea mult în detalii, dar va exista o perioadă dificilă, la jumătatea lui mai și începutul lui iunie”, a declarat el, întrebat despre situația de pe front, într-un interviu pentru serviciul ucrainean al BBC. Armata rusă “desfășoară o operațiune complexă”, a spus el.
“Credem că o situație mai degrabă dificilă ne așteaptă într-un viitor apropiat. Dar trebuie să înțelegem că nu va fi catastrofală”, a estimat Kirilo Budanov. “Armaghedonul nu se va produce, contrar a ceea ce mulți spun în acest moment. Dar vor exista probleme începând de la jumătatea lui mai”, a adăugat el.
Armata ucraineană traversează deja o perioadă delicată, fiind confruntată cu o penurie de noi recruți și de muniții din cauza întârzierilor importante de livrări de ajutor occidental, în special american.
De cealaltă parte, trupele ruse, mult mai numeroase și mai bine înarmate, nu încetează să avanseze spre Est și revendică cu regularitate cucerirea unor mici sate în Donbas.
În februarie, Moscova a cucerit Avdiivka, un oraș fortăreață, și vizează acum orașul strategic Ceasiv Iar. Localitatea, aflată pe un deal, se află la 30 km sud-est de Kramatorsk, principalul oraș din regiune sub control ucrainean, care este un important nod feroviar și logistic pentru armata ucraineană.
Kievul se teme acum de o ofensivă rusă în vară încă și mai puternică.
La sfârșitul lui martie, comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Pavliuk, a spus că este “posibil” un astfel de scenariu, care ar implica un grup de 100.000 de soldați ruși.
Comandantul șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a recunoscut deja la jumătatea lui aprilie că situația de pe front “s-a deteriorat considerabil” recent. El a afirmat că vede o “intensificare semnificativă” a ofensivei ruse din martie, ceea ce a dus la “succese tactice”.
Marea contraofensivă ucraineană din vara lui 2023 s-a lovit de liniile puternice de apărare ruse care au epuizat resursele armatei ucrainene, fără a elibera regiunile ocupate de Rusia.
Ucraina se confruntă acum cu ezitări din partea aliaților săi occidentali, chiar dacă un ajutor militar american de 61 de miliarde de dolari, multă vreme blocat, a fost votat în cele din urmă de Congresul SUA în weekendul trecut.
Moscova: “Occidentalii se balansează periculos pe marginea unei ciocniri militare directe între puterile nucleare”
Sprijinul Statelor Unite, Marii Britanii și Franței pentru Ucraina implică riscuri strategice grave privind o confruntare directă între cele mai mari puteri nucleare din lume, a avertizat, luni, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, informează Reuters.
Lavrov a spus că SUA și NATO sunt obsedate de ideea de a-i cauza Rusiei o “înfrângere strategică” și că există riscul ca o asemenea confruntare să conducă la un nivel de pericol nuclear sporit.
“Occidentalii se balansează periculos pe marginea unei ciocniri militare directe între puterile nucleare, ceea ce este plină de consecințe catastrofale”, a adăugat șeful diplomației ruse.
SUA și aliații lor afirmă că ajută Ucraina să se apere de agresiunea rusă și că Moscova agravează tensiunile între Est și Vest, inclusiv prin avertismente repetate despre pericolul unui conflict nuclear.
“O îngrijorare specială provoacă faptul că există «troica» statelor nucleare occidentale care sunt printre susținătorii esențiali ai regimului criminal de la Kiev, principalii inițiatori ai diverșilor pași provocatori. Vedem riscuri strategice grave în asta, ceea ce conduce la o creștere a nivelului de pericol nuclear”, a subliniat Serghei Lavrov.
Tel Aviv: Șeful serviciului de informații militare israelian a demisionat
Șeful serviciului de informații militare israelian, generalul Aharon Haliva, și-a prezentat demisia din cauza responsabilității pe care o are în eșecul de a preveni atacul fără precedent comis pe 7 octombrie 2023 de mișcarea islamistă palestiniană Hamas în Israel, a anunțat luni armata israeliană, relatează AFP și Reuters.
Este primul responsabil - politic sau militar - israelian care demisionează după incursiunea sângeroasă a combatanților Hamas, care a luat Israelul prin surprindere la 7 octombrie, ziua cea mai sângeroasă din istoria acestui stat de la crearea sa, în 1948.
Generalul Haliva “în coordonare cu șeful statului major a cerut să fie eliberat din funcție”, a precizat armata într-un comunicat. “S-a decis ca generalul Haliva să fie eliberat din funcție și să se pensioneze din armată, odată ce succesorul său va fi numit”, a adăugat armata.
“Pe 7 octombrie 2023, Hamas a comis un atac-surpriză criminal împotriva statului
Israel. (...) Serviciul de informații plasat sub comanda mea nu și-a îndeplinit misiunea care i-a fost încredințată”, a menționat generalul Haliva, care a avut o carieră militară de 38 de ani, în scrisoarea sa de demisie publicată de armata israeliană.
“De atunci mă gândesc mereu la această zi neagră. Zi după zi, noapte după noapte. Voi avea mereu amintirea acestei teribile dureri”, a adăugat el.
Atacul Hamas de la 7 octombrie a dus la moartea a 1.170 de persoane, în majoritate civili, potrivit unui bilanț al AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.
Israelul a declanșat drept represalii o operațiune militară în Fâșia Gaza, condusă de Hamas, promițând să distrugă mișcarea palestiniană, ale cărei comandouri au răpit și transportat în Gaza 250 de ostatici pe 7 octombrie, dintre care circa o sută au fost eliberați în urma unui armistițiu la sfârșitul lunii noiembrie.
Operațiunile israeliene în Fâșia Gaza s-au soldat cu peste 34.000 de morți, în majoritate femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății al Hamas. (Agerpres)
