“Tinerii Votează” - o inițiativă de încurajare a mersului la vot în rândul tinerilor și de promovare a unei agende de priorități a acestora - a fost lansată săptămâna trecută la Palatul Parlamentului, de către organizațiile promotoare ale inițiativei.
În cadrul evenimentului a fost lansat oficial studiul integral “Tinerii din România în anul electoral 2024” și au avut loc două dezbateri structurate cu reprezentanți ai mediului politic, analiști, jurnaliști.
Printre provocările semnalate de tinerii intervievați se află lipsa locurilor de muncă bine plătite, calitatea sistemului de educație, probleme legate de nivelul de trai.
Încrederea instituțională este diferențiată în rândul tinerilor, arată studiul prezentat la Palatul Parlamentului.
Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%).
Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică - în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și Poliția (41%).
Presa conduce lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%). La fel ca și în cazul sondajelor din ultimii ani, care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituții, și în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanții la sondaj declară că au multă și foarte multă încredere în acestea.
Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură. Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educație, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 și 35 de ani.
În România, tinerii par să privească cu scepticism și critică anumite aspecte ale funcționării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independența și orientarea țării atât către tineri, cât și către toți cetățenii. Între o cincime și un sfert dintre tineri cred că România este o țară orientată spre toți cetățenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievați sunt de părere că este o țară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.
Lipsa de speranță îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migrație temporară sau definitivă din România, 68% dintre aceștia considerând că țara merge într-o direcție greșită.
Principalele aspecte identificate de cei mai mulți tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situația lor în România sunt lipsa oportunităților pe piața muncii (15%), calitatea slabă a educației (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) și inflația/nivelul de trai/neajunsurile financiare.
Rețelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor cu privire la evenimente de interes pentru societate, petrecute în România; 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuți, iar 2% se informează de la radio.
Interesul tinerilor față de politică este unul scăzut. La întrebarea “În ce măsură sunteți interesat/ă de viața politică din România?”, doar 6% au declarat că “în foarte mare măsură” și 21% “în mare măsură”, în timp ce 37% dintre cei intervievați spun că sunt interesați “în mică măsură”, iar 35% “în foarte mică măsură/deloc”.
Când vine însă vorba despre încrederea pe care tinerii o au în conținutul distribuit de către actorii politici - persoane sau partide - pe rețelele de socializare, încrederea coboară semnificativ: doar 12% spun că au multă și foarte multă încredere în acest tip de conținut, în timp ce 87% spun contrariul. Sunt mai încrezători tinerii cu educație scăzută sau cei cu vârste între 18 și 24 de ani, dar și femeile.
Alegerile prezidențiale sunt considerate cele mai importante dintre cele patru tipuri de alegeri care au loc, în acest an, în România. Peste o treime dintre tinerii participanți la studiu (36%) spun că alegerea președintelui este cel mai important scrutin. Un sfert (24%) sunt de părere că cele mai importante sunt alegerile parlamentare, o cincime cred același lucru despre alegerile locale, în timp ce 6% spun că toate cele 4 sunt importante. Doar 8% spun că dintre cele patru tipuri de alegeri, alegerile europarlamentare sunt mai importante.
Intenția de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puțin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019, când au ieșit la vot peste 40% dintre tineri. Peste 60% dintre respondenți spun că vor vota cu siguranță la alegerile prezidențiale, 58% susțin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare și parlamentare, iar 59% vor ieși să voteze aleșii locali.
Alegerea “răului cel mai mic” este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenți, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievați și de activitatea partidului care susține candidatul (38%). Doar un sfert (26%) țin cont de ideologia cu care se identifică și unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului.
Dintre participanții la studiu care au votat și la alegerile parlamentare din 2020, doar 18% spun că își vor menține și la scrutinul similar din 2024 aceeași opțiune de vot exprimată în urmă cu patru ani, în timp ce 65% susțin că opțiunea din 2024 va fi diferită de cea din 2020. 8% sunt încă indeciși.
“Tinerii Votează” nu este inițiativa unui om sau a unei persoane, ci este proiectul unei generații, a subliniat Alexandru Manda, fondator “Tinerii Votează” și organizator al evenimentului.
“Inițiativa a luat naștere in ianuarie 2024, după o idee puțin mai veche din perioada în care reprezentam tinerii români în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. Anul acesta, în România avem toate cele patru rânduri de alegeri, avem peste 4,5 milioane de tineri votanți. Din păcate, în 2020, la ultimele alegeri, doar unul din patru tineri români au fost prezenți la urne. Acest lucru, din punctul nostru de vedere, dăunează foarte mult reprezentării intereselor și preocupărilor tinerilor în agenda politică a zilei, în agenda pe care o au partidele politice. (...) Ne dorim ca în 2024 cât mai mulți tineri români să fie prezenți la urne și am început acest lucru printr-un studiu sociologic făcut împreună cu IRES, studiu care ne arată principalele provocări, nevoi și interese pe care le au tinerii din România. (...) Ceea ce cred că ne spune în principal studiul nostru este că unul din patru tineri români spun că sunt indeciși și spun că ei nu știu pe cine vor vota la alegerile de anul acesta”, a subliniat Alexandru Manda.
Sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), a precizat că studiul s-a derulat în luna martie, pe 800 de tineri respondenți, cu o marjă de eroare de 3.5%.
Studiul sociologic, realizat de către IRES în beneficiul inițiativei “Tinerii Votează”, poate fi accesat pe site-ul https://govote.ro/wp-content/uploads/2024/03/Tinerii-din-Romania -in-anul-2024-studiu-sociologic.pdf. (Agerpres)
