Agricultura joacă un rol esențial în economia României. Aproximativ 12% dintre români sunt angajați în activități legate de agricultură, în comparație cu media de 4 la sută în Uniunea Europeană (UE). Cele 2,9 milioane de proprietari de terenuri agricole din România reprezintă o treime din exploatațiile agricole ale UE. Deoarece dimensiunea medie a fermei - 4,42 hectare - este considerabil mai mică decât media UE, de 15 hectare, multe dintre aceste ferme sunt de subzistență și de semi-subzistență, care produc pentru nevoile familiei lor, potrivit International Trade Administration, agenție guvernamentală a SUA.
România reprezintă 10% din producția de cereale și semințe oleaginoase din UE în anii normali de producție. Porumbul rămâne principala cultură de cereale, atât ca suprafață, cât și ca producție, urmată de grâu și orz. În ceea ce privește semințele oleaginoase, zona de floarea-soarelui este cultura de top, urmată de rapiță și soia. La nivelul UE, România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Europa, precum și unul dintre primii trei producători de porumb și soia. În medie, aproximativ 60% din recolta de cereale și semințe oleaginoase este exportată.
În ultimii ani, fermierii români au căutat să maximizeze eficiența producției, devenind din ce în ce mai deschiși către agricultura inteligentă. Frecvența crescută a anilor secetoși a îndemnat atât sectorul privat, cât și pe cel public să ia în considerare accelerarea investițiilor în infrastructura de irigare. Unele dintre stațiile de pompare vechi și nefuncționale au fost renovate. Fermierii suficient de aproape de sursele de apă au accesat finanțări UE pentru a înființa sisteme de irigare. Cu toate acestea, pentru mulți dintre ei, accesul la irigații rămâne dependent de conexiunea la infrastructura de irigare la scară largă, inclusiv canale mari și stații de pompare, care urmează să fie înființate sau modernizate.
Datorită accesului la porturile de la Marea Neagră și de la Dunăre, România este principala cale de tranzit a cerealelor și semințelor oleaginoase ucrainene, după invazia Rusiei.
România a alocat importante resurse financiare pentru a-și moderniza infrastructura, a redus cerințele de documente de tranzit pentru a facilita transbordarea cerealelor.
În 2022, Comisia Europeană a aprobat Planul Strategic Național al României, menit să crească viabilitatea economică a fermelor, să reducă disparitățile de venituri dintre ferme și să crească competitivitatea sectorului agricol. Bugetul total alocat României în cadrul programului este de 16,6 miliarde de dolari pentru cadrul financiar 2023-2027, împărțit între cei doi piloni principali - sprijinul pentru venitul agricol și dezvoltarea rurală.
În ciuda importanței sale în producția de mărfuri agricole, România rămâne, clar, un importator de alimente. Importurile au crescut cu 16%, în timp ce exporturile au crescut doar cu 11,5%, din cauza pierderii competitivității, determinată de concurența puternică a altor furnizori din zona Mării Negre. În 2022, majoritatea importurilor au constat în carne, produse de horticultură, lactate, ingrediente pentru furaje, iar semințele oleaginoase, grăsimile și animalele vii au fost principalele mărfuri de export. (sursa - trade.gov/country-commercial-guides-romania-agricultural -products)
Ileana Sandu
