Ankara va susține un candidat pentru postul de nou șef al NATO în funcție de așteptările și nevoile sale
Președintele turc Tayyip Erdogan i-a transmis duminică premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susține un candidat pentru postul de nou șef al NATO în funcție de așteptările și nevoile sale. Erdogan i-a spus premierului olandez în exercițiu că Turcia se așteaptă ca noul șef al alianței de securitate să servească nevoile și interesele aliaților în lupta împotriva terorismului și să țină cont de sensibilitățile aliaților care nu sunt membri ai Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al biroului său.
Mark Rutte, care urmează să se retragă din politica națională, a făcut cunoscut faptul că dorește postul de secretar general al NATO. Unele țări membre, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, și-au exprimat susținerea pentru el. Însă numirea secretarului general al NATO necesită consensul statelor membre, iar Ungaria, de exemplu, a anunțat că nu-l susține pe Rutte.
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat la 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.
O nouă tranșă de finanțare pentru Ucraina
Ucraina a primit o tranșă de finanțare în valoare de 1,5 miliarde de dolari, în cadrul unui program convenit cu Banca Mondială, ceea ce o va ajuta să își plătească cheltuielile bugetare și sociale, precum și să se apare împotriva invaziei rusești, a declarat vineri prim-ministrul ucrainean, Denis Șmîhal.
Ucraina este dependentă de ajutoarele financiare oferite de partenerii occidentali, dar în primele două luni din acest an finanțarea din străinătate s-a redus, iar un pachet de ajutor american este blocat de mai multe luni, de republicani în Congres.
În luna martie, autoritățile de la Kiev au reușit să atragă o finanțare externă totală în valoare de aproximativ nouă miliarde de dolari, a precizat Ministerul de Finanțe de la Kiev. Uniunea Europeană, Canada, Japonia, Fondul Monetar Internațional și Marea Britanie s-au numărat printre donatori.
Noua tranșă de sprijin de la Banca Mondială a fost finanțată de Marea Britanie și Japonia, a precizat premierul Denis Șmîhal.
La începutul acestei luni, Ucraina a primit și o primă tranșă de ajutor în valoare de 4,5 miliarde de euro, în cadrul unui program punte de finanțare convenit cu Uniunea Europeană.
Ucraina cheltuie cea mai mare parte a resurselor proprii pentru a-și finanța eforturile de apărare, după invazia rusească din februarie 2022, ceea ce lasă Kievul puternic dependent de finanțarea venită de la partenerii occidentali pentru a-și acoperi cheltuielile sociale.
“În 2024, finanțarea externă a ajuns deja la 10,2 miliarde de dolari, iar de la începutul războiului a ajuns la 83,8 miliarde de dolari. Asistența internațională este direcționată spre finanțarea cheltuielilor sociale prioritare ale bugetului de stat al Ucrainei”, a precizat Ministerul de Finanțe de la Kiev.
Iranul a informat Rusia asupra posibilității unei “operațiuni teroriste” majore pe teritoriul ei
Iranul a informat Rusia asupra posibilității unei “operațiuni teroriste” majore pe teritoriul ei înaintea masacrului comis luna trecută într-o sală de concerte din apropierea Moscovei, au declarat trei surse familiare cu chestiunea, citate ieri de Reuters.
În cel mai letal atac de pe teritoriul Rusiei din ultimii 20 de ani, mai mulți bărbați înarmați au deschis focul cu arme automate la 22 martie asupra participanților la concertul din Crocus City Hall, ucigând cel puțin 144 de persoane într-un atentat revendicat de gruparea militantă Stat Islamic.
“Cu câteva zile înainte de atacul din Rusia, Teheranul a împărtășit cu Moscova informații despre un posibil mare atac terorist în interiorul Rusiei, obținute în timpul interogatoriilor celor arestați în legătură cu atacurile cu bombă letale din Iran”, a spus o sursă.
O a doua sursă, care a cerut de asemenea anonimatul din cauza sensibilității problemei, a spus că informațiile pe care Teheranul le-a furnizat Moscovei despre un atac iminent nu aveau detalii specifice cu privire la momentul și ținta exactă: “Ei (membrii ISIS-K) au fost instruiți să se pregătească pentru o operațiune semnificativă în Rusia (...). Unul dintre teroriști (arestați în Iran) a spus că unii membri ai grupului au călătorit deja în Rusia”, a spus a doua sursă.
Un înalt oficial de securitate a declarat: “Întrucât Iranul a fost victima unor atacuri teroriste timp de ani de zile, autoritățile iraniene și-au îndeplinit obligația de a alerta Moscova pe baza informațiilor obținute de la teroriștii arestați”.
Ministerul de Externe iranian nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Casa Albă nu a comentat această chestiune.
În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu are nicio informație despre avertismentul iranian adresat Moscovei cu privire la o “operațiune teroristă” în Rusia. (sursa - agerpres.ro)
Am intrat în Spațiul Schengen maritim și aerian: Ce se schimbă pentru românii care călătoresc cu avionul
Românii care călătoresc cu avionul și navele în statele din spațiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontierele aeriene și maritime începând de duminică, 31 martie, ora 00:00.
Concret, aceștia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porțile de îmbarcare, relateaza News.ro.
Nu există nicio altă obligație suplimentară, dar, în continuare, polițiștii de frontieră se vor afla în aeroporturi și vor face verificări, dacă au unele suspiciuni.
Mai exact, polițiștii de frontieră vor fi în continuare prezenți în incinta aeroporturilor și vor efectua acțiuni polițienești aleatorii și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale.
Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile.
Într-un astfel de caz, polițistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei și verificări în bazele de date operative.
Atât adulții, cât și minorii care călătoresc către state din spațiul Schengen vor avea nevoie de aceleași documente ca și până în prezent. Diferența constă în faptul că nu vor mai exista controale asupra documentelor de către Poliția de frontieră, la ghișee special amenajate. Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea polițiștilor de frontieră aflați în aeroporturi și porturi.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulți, cât și pentru minorii români, condițiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliției de Frontieră.
La nivel național, 17 aeroporturi și 4 porturi maritime vor opera în condiții Schengen.
