Environmental Working Group (EWG), organizație de promovare a mediului și a sănătății (SUA), a dat publicității miercuri, Ghidul cumpărătorului – 2024 pentru produse contaminate (2024 Shopper’s Guide to Pesticides in Produce), studiu pe care îl realizează anual, începând din 2004.
Potrivit documentului, citat de edition cnn.com, aproximativ 95% din mostrele testate – căpșuni neecologice, legume cu frunze verzi (spanacul, varza, guliile), precum și piersicile, perele și strugurii au prezentat niveluri detectabile de pesticide.
Nectarinele, merele, ardeiul gras și ardeiul iute, cireșele, afinele și fasolea verde au completat lista celor mai contaminate 12 produse – așa-numita “duzină murdară” (“Dirty Dozen”).
Potrivit studiilor, pesticidele sunt asociate cu nașteri premature, malformații congenitale, avorturi spontane, boli de inimă, unele forme de cancer (testicular, de prostată, de sân), afecțiuni renale, pulmonare ș.a. O meta-analiză din 2022 a arătat că persoanele expuse la pesticide au fost de aproape cinci ori mai susceptibile de a prezenta modificări ale ADN-ului, în timp ce un studiu din februarie a scos la iveală faptul că în cazul copiilor expuși la o vârstă fragedă, aceștia au prezentat o dezvoltare neurologică mai redusă din copilărie până în adolescență.
Nu toate veștile sunt proaste, conchid autorii Ghidului: avocado, porumbul dulce, ananasul, ceapa și papaya se află în fruntea listei celor 15 produse “curate”-”Clean Fifteen”, cu cea mai redusă cantitate de urme de pesticide – aproape 65% dintre fructele și legumele din grupul respectiv nu aveau reziduuri detectabile de pesticide, potrivit raportului. La acestea se adaugă: mazărea dulce congelată, sparanghelul, pepenele roșu, kiwi, pepenele verde, ciupercile, mango, cartofii dulci și morcovii.
Fructele și legumele care cresc aproape de sol (căpșunile, spanacul) sunt mult mai supuse dăunătorilor, notează autorii.
În plus, pesticidele interzise de autorități continuă să fie comercializate, atât în SUA, cât și în Europa, potrivit raportului EWG: “Fasolea verde, de exemplu, continuă să prezinte urme de acefat, un pesticid toxic interzis pentru utilizare pe fasole verde, în urmă cu mai bine de 10 ani. O mulțime de pesticide găsite pe Dirty Dozen au fost interzise și în Uniunea Europeană din cauza efectelor lor nocive asupra sănătății umane”.
În țara noastră, potrivit raportului realizat în 2023 de Autoritatea Națională Fitosanitară, după ce au fost analizate probe din marile bazine legumicole din sudul țării, cele mai periculoase legume și verdețuri, cu un grad ridicat de pesticide sunt: mărarul, salata și roșiile.
Situația raportată de Laboratorul din Târgu Mureș
(sursa -facebook.com/ViataSatuluiTVR/?locale=ro-RO) arată astfel: din cele 799 probe de legume analizate, 305 probe (38,17%) au avut reziduuri de pesticide, nefiind înregistrată nicio probă neconformă (cu depășiri ale nivelului maxim admis sau cu reziduuri ale unor substanțe active interzise). Cele mai contaminate legume: tomatele, ardeiul, salata, castraveții, pătrunjelul cu frunze.
La fructe, din cele 217 probe analizate de laboratorul din Târgu Mureș, 119 probe (54,84%) au avut reziduuri de pesticide. 98 probe (45,16%) nu au avut urme de pesticide. Nu a fost depistată nicio probă neconformă. Specii pomicole cu procent mare de probe cu reziduuri de pesticide: piersici, struguri de masă, caise, căpșune.
În anul 2023, a fost înregistrată o scădere procentuală de 1,94% a probelor cu reziduuri de pesticide față de 2022, când procentul a fost de 56,78%.
Județele arondate laboratorului din Târgu Mureș sunt: Alba, Bihor, Bistrița, Botoșani, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Neamț, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava.
Curățarea fructelor și legumelor înainte de a le mânca reduce nivelul de pesticide, dar “nicio metodă de spălare nu este 100% eficientă pentru îndepărtarea tuturor reziduurilor de pesticide”, atrag atenția specialiștii.
Aceștia recomandă (onlymyhealth.com) ca fructele și legumele să fie puse într-un vas cu apă, să se adauge oțet și să se lase timp de 15 minute, după care să fie scoase și clătite bine cu apă. Oțetul ajută la îndepărtarea a 98% din reziduurile de pesticide și insecticidele din fructe. Nu se recomandă utilizarea săpunului sau a detergenților.
“Prin natura lor, pesticidele sunt potențial toxice pentru alte organisme, inclusiv pentru oameni, și trebuie utilizate în siguranță și eliminate în mod corespunzător. Acestea se numără printre principalele cauze de deces prin auto-otrăvire, iar această povară este resimțită în mod disproporționat în țările cu venituri mici și medii. Multe dintre pesticidele mai vechi și mai ieftine (care nu mai sunt brevetate), cum ar fi DDT și lindanul, pot să rămână ani de zile în pământ și în apă. Aceste substanțe chimice au fost interzise de țările care au semnat Convenția de la Stockholm din 2001”, notează Organizația Mondială a Sănătății.
Producția agricolă europeană se bazează pe volume mari de pesticide chimice pentru a menține randamentul culturilor. Din 2011 până în 2020, vânzările de pesticide în UE-27 au rămas relativ stabile, la aproximativ 350.000 de tone pe an.
În 2020, unul sau mai multe pesticide au fost detectate peste pragurile de îngrijorare la 22% din toate site-urile de monitorizare din râuri și lacuri din Europa. Peste 83% din solurile agricole testate într-un studiu din 2019 au conținut reziduuri de pesticide.
Poluarea cu pesticide duce la pierderea biodiversității în Europa. Determină scăderi semnificative ale populațiilor de insecte, amenințând rolul vital pe care acestea îl joacă în producția de alimente.
Un studiu de biomonitorizare umană la scară largă, realizat între 2014 și 2021 în cinci țări europene, a constatat că cel puțin două pesticide erau prezente în corpurile a 84% dintre participanții la sondaj. Nivelurile de pesticide au fost constant mai mari la copii decât la adulți. (eea.europa.eu/publications/how-pesticides-impact-human-health; foto – pixabay.com, clicksanatate.ro)
Documentar de Ileana Sandu