Majoritatea persoanelor au avut un prim contact cu ideea de a merge la psiholog prin intermediul filmelor sau al emisiunilor TV. Foarte frecvent acestea prezintă o imagine distorsionată - psihoterapeutul este de multe ori prezentat ca fiind de-a dreptul ciudat, cu un comportament bizar și probleme emoționale serioase. Mai mult, “psihoterapia”, așa cum e prezentată în majoritatea filmelor, nu are prea multe în comun cu ceea ce se întâmplă în realitate.
Imaginea distorsionată pe care ne-am construit-o despre a merge la psiholog provine în mare parte și din calitatea informațiilor pe care le avem despre ce înseamnă acest lucru și în ce condiții o facem. Miturile sau credințele pe care le avem legate de a cere ajutor psihologic sunt extrem de importante în contextul în care România este pe locul trei într-o statistică a Organizației Mondiale a Sănătății la numărul de persoane cu probleme psihice, asta neluând în considerare că foarte multe persoane cu o problemă psihică nu cer ajutor. Efectele unei probleme psihice nu sunt doar la nivel de stare emoțională - o problemă cum e depresia sau anxietatea afectează funcționarea profesională/școlară - persoanei îi este tot mai greu să facă față solicitărilor de la serviciu/școală, sau simte că nu are resurse să le facă eficient, relațiile personale - apar frecvent probleme în relația cu partenerul/a, cu familia, prietenii și nu în ultimul rând asupra calității vieții persoanei - nu mai reușește să se bucure de lucrurile care îi făceau plăcere, evită sau simte că face față cu mare greutate unor activități recreative, apar probleme de somn, de alimentație și probleme în viața sexuală.
Mituri despre mersul la psiholog
1. Dacă merg la psiholog sunt nebun
Acesta e unul din cele mai întâlnite mituri, și poate unul dintre cele mai periculoase. Această concepție e foarte adânc înrădăcinată, din păcate, în mintea oamenilor. De ce spun că e periculoasă? Pentru că frecvența problemelor psihice e tot mai mare - dacă eu am o problemă și mă gândesc că sunt nebun dacă merg la psiholog e foarte probabil să amân să fac acest lucru, problemele să se agraveze și să fie tot mai greu să le fac față. Multe persoane declară “oamenii cred că dacă mergi la psiholog ești nebun, dar eu nu cred asta”, însă în fața unei probleme personale care ar necesita sprijin psihologic ezită mult până să ceară sprijin. De ce nu sunt nebun dacă merg la psiholog? În primul rând, persoanele care merg la psiholog pot să ceară ajutor după un divorț, o despărțire, un deces în familie, pierderea locului de muncă, e posibil pur și simplu să simtă că are totul și să se simtă nefericit, să nu găsească sensul vieții sale, să nu găsească soluții la probleme, să simtă că gelozia îi afectează relația, să îi fie teamă de ceea ce îi aduce viitorul, să îi fie greu să treacă peste evenimente din trecut, să îi fie greu să își controleze furia, să nu mai poată face față stresului și responsabilităților, să trăiască stări puternice de teamă, să se simtă complexat, să nu se mai simtă fericit în relație și multe alte motive. Dacă spunem că o persoană care are astfel de probleme e nebună înseamnă că aproape toți suntem nebuni. Faptul că merg la psiholog mă face să mă cunosc mai bine, să mă înțeleg mai bine, să învăț să îmi rezolv problemele mai eficient și să mă simt mai fericit. A merge la psiholog e un prim pas în a-mi rezolva problemele și în nici un caz în a demonstra că sunt nebun.
2. Dacă nu a trecut prin ce am trecut și eu nu are cum să mă ajute
Cum să mă înțeleagă un psiholog dacă el nu a fost niciodată deprimat sau nu a avut atacuri de panică? Înțelegerea experienței celuilalt e importantă, însă e și mai important să știi ceea ce se află în spatele unei probleme, de ce a apărut, ce o menține și cum se poate rezolva. Asta face un psiholog, și pentru asta nu trebuie să fii trecut prin toate problemele posibile, ci să înțeleagă mecanismele care stau în spatele lor. E similar cu o problemă medicală - te aștepți ca medicul tău să fi avut boala ta ca să o poată trata?
3. Dacă merg la psiholog sunt slab și nu îmi pot rezolva singur problemele
Te-ai gândit vreodată că dacă ai o problemă cu inima ar trebui să ți-o rezolvi singur și că ești slab dacă nu îți controlezi funcționarea inimii? De multe ori problemele noastre sunt menținute tocmai de strategiile pe care le folosim pentru a le rezolva sau pentru a ne adapta la ele. Un psiholog te poate ajuta să observi ce anume din ceea ce faci îți menține anumite probleme și cum poți să schimbi anumite comportamente, gânduri, situații pentru a te simți mai bine. Uneori avem nevoie de o perspectivă diferită asupra propriilor probleme și de soluții noi la problemele vechi.
4. Dacă merg la psiholog îmi va confirma cele mai mari temeri
Acesta e un alt mit care e strâns legat de primul - pentru că de multe ori, cea mai mare temere este să nu îmi spună că sunt nebun, sau că e o problemă care nu poate să fie rezolvată. Majoritatea persoanelor, după ce merg prima dată la psiholog, se simt ușurate pentru că înțeleg care este problema, își explică de ce apar anumite stări și află că pot învăța să le reducă sau să le controleze. În general, scenariile pe care și le fac înainte de a ajunge - legat de problema pe care o au - sunt mult mai grave decât problema. De aceea dacă îți e teamă de ceea ce îți va spune psihologul, stabilește cât mai repede o întâlnire și confruntă-ți teama.
5. Dacă am prieteni cu care să vorbesc nu are rost să merg la psiholog
Suportul prietenilor și al familiei este foarte important când avem o problemă. Dar prietenilor și familiei nu le poți spune orice și nu au obiectivitatea și cunoștințele pentru a vedea dincolo de ceea ce le spui, de a identifica sursa problemelor și cu atât mai puțin de a te ajuta să ieși din situație. Uneori prietenii sau familia nu fac decât să te susțină în a aplică aceleași strategii care îți mențin problemele.
6. Atunci când ai o problemă e același lucru dacă vorbești cu un preot sau un psiholog
E important să alocăm timp și resurse pentru spiritualitatea noastră și în momentele dificile spiritualitatea ne poate da forța de a găsi sens în experiența noastră și a merge mai departe. Există de asemenea consilierea pastorală care îmbină consilierea psihologică cu componența religioasă, acest tip de consiliere este realizat de preoți care au și competențe (dobândite prin programe de formare) în consiliere. Pentru probleme de tipul anxietății, depresiei, psihozelor e important să cerem sprijin adecvat pentru că atâta timp cât nu înțelegem ceea ce a dus la problemă și ce trebuie să schimbăm nu vom putea să o eliminăm. Sigur că spiritualitatea ne poate ajuta să regăsim sensul existenței noastre, să ne recăpătăm încrederea, însă e o armă cu două tăișuri și uneori tocmai rigiditatea credințelor noastre ne poate menține anumite probleme.
7. Psihologul doar îți ascultă problemele
Psihologul te va asculta, într-adevăr, pentru că astfel poate să te cunoască mai bine, să îți înțeleagă problemele. Însă în timp ce ascultă te va ghida cu anumite întrebări astfel încât să-și facă o imagine mai clară sau îți va adresa întrebări ca să te ajute să găsești o altă perspectivă asupra problemei. Psihoterapia presupune colaborare - asta înseamnă comunicare din ambele direcții și explicații legate de cauzele problemelor, mecanismele prin care apar și se mențin, modul în care putem remedia sau elimina anumite probleme, comportamente sau gânduri care ne ajută și cele care ne fac mai mult rău etc.
8. Poți să-ți rezolvi singur problemele dacă te străduiești să gândești pozitiv
Gândirea pozitivă nu ajută întotdeauna pentru că ne lovim de situații care inevitabil sunt asociate cu gânduri negative și stări emoționale negative, să avem în acel moment o stare pozitivă ar fi cel puțin ciudat. E normal spre exemplu că în cazul pierderii unei persoane dragi, al unui divorț, al pierderii locului de muncă sau la apariția unor probleme de sănătate să nu ne simțim fericiți. Psihoterapia ne ajută ca și în aceste cazuri să fim funcționali, adică în ciuda faptului că trăim stări emoționale negative, acestea să nu ne împiedice să facem față solicitărilor de zi cu zi. Poți să îți rezolvi problemele gândind rațional, gândire care nu e identică cu gândirea pozitivă. De exemplu, să luăm situația în care am un examen important de dat, gândirea pozitivă ar fi “Sigur, îl iau, totul va fi perfect”, iar gândirea rațională “Dacă depun efort să mă pregătesc e o mare probabilitate să iau examenul”. Gândirea pozitivă sau negativă poate să ne facă nerealist de optimiști/pesimiști, pe când cea rațională ne ajută să vedem lucrurile mai nuanțat și să ne concentrăm pe ceea ce putem face într-un anumit context.
9. Toți psihologii sunt la fel
În primul rând există o serie de abordări în psihoterapie care fac foarte diferită experiența cu un psiholog sau altul. Însă și în aceeași abordare psihoterapeutică, experiența cu diferiți psihologi poate să fie foarte diferită. În articolul “Cum îți dai seama că ai ajuns la un psiholog bun” am subliniat importanța unei oarecare compatibilități între client și psiholog, o subliniez din nou pentru că mi se pare important să conștientizezi faptul că dacă ați avut o experiență negativă sau dacă pur și simplu ai simțit că nu te ajută prea mult o anumită persoană nu înseamnă că nu te poate ajuta nici un psiholog, înseamnă că probabil nu ai fost la psihologul potrivit.
10. E foarte scump să mergi la psiholog
Costurile ședințelor variază foarte mult și în general psihologii își adaptează costurile persoanelor cu care lucrează. Există de asemenea fundații sau asociații care oferă sprijin psihologic gratuit anumitor grupuri de persoane, de exemplu Fundația Estuar, care are centre în mai multe orașe din țară, oferă gratuit servicii de consiliere psihologică și psihiatrică persoanelor cu probleme de sănătate mintală și femeilor victime ale violenței domestice. De asemenea puteți găsi costuri mai mici la psihologi începători aflați sub supervizare. Faptul că sunt începători nu înseamnă că nu pot să vă ajute, ei sunt supervizați de psihologi cu multă experiență și cu siguranță vor depune mult efort pentru a vă ajuta. Nu lăsa ca prețul să fie o scuză pentru a nu cere sprijin, dacă pentru un anumit psiholog ți se par prea mari costurile încearcă să negociezi sau caută în altă parte.
Felul în care vedem sănătatea mintală și cererea de ajutor pentru o problemă de sănătate mintală ne poate salva viața, nouă și poate și celor din jur. De ce spun asta? În România, pe locul doi la probleme care cauzează dizabilitate, după bolile cardiovasculare, sunt problemele neuro-psihiatrice, iar numărul persoanelor care mor prin suicid e mai mare decât cei care mor în accidente de mașină. Sunt statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății, statistici care dincolo de cifre și procente ne trag un semnal de alarmă. În lume, la fiecare 40 de secunde cineva se sinucide și cred că multe din aceste vieți puteau fi salvate dacă primeau sprijin de specialitate.
De aceea, dincolo de aceste mituri stă o atitudine, stă un potențial pentru un anumit tip de comportament și nu în ultimul rând stau niște consecințe. Alege să privești dincolo de aceste mituri, informează-te și cere ajutor pentru tine sau pentru cineva apropiat.
(Sursa: https://www.i-psiholog.ro/10-mituri-despre-mersul-la-psiholog/)
(Foto: alba24)
