“doar piatra e fericită
nu trebuie să se gândească la nimic!
nu știe ce-i durerea
dorul sau melancolia
și nu suferă din dragoste…”
Ioan GĂBUDEAN s-a născut la 25 februarie 1951, în localitatea Cipău, județul Mureș. Profesor de Limba și Literatura Română timp de 40 de ani. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2000. Fondator al revistei de haiku “Orfeu” (Târgu Mureș, 1998) și președinte al Clubului Național de Haiku “Bucurii efemere” (2002, Târgu Mureș).
Debut literar în revista târgumureșeană “Athenaeum”, 1973. Din 1992 publică plachete și cărți, 56 în total, până în anul 2023, mai ales poezie clasică și modernă, haiku, tanka, haibun (proză scurtă), senryu, rengay, poeme într-un vers, rondeluri, epigrame, aforisme, tablete, recenzii de carte etc. Pasionat de haiku, publică în reviste și antologii din România, Franța, Italia, Japonia, Anglia, S.U.A., Grecia, Germania, India, Serbia, Polonia, figurând în 40 de colecții de poezie. Prezent în “O istorie a literaturii române”, vol. V, de Ion Rotam, Editura Niculescu, București, 2000.
În 2023 îi apare, la Editura Ardealul din Târgu Mureș, antologia lirică de autor, intitulată “Rouă din clepsidră”, cuprinzând activitatea editorială de 30 de ani (1992-2022).
Părăsire
Da
mi-am părăsit satul natal
adică:
firul de iarbă
spicul de grâu
partea mea de cer de deasupra Cipăului
cimitirul cu toți morții dragi mie
așteptând cu înfrigurare Învierea
Mi-am părăsit satul natal
Și de atunci tot caut veșnicia!