“Cea mai eficientă modalitate de a distruge oamenii este de a nega și de a șterge propria înțelegere a istoriei lor.” - George Orwell
Cei apropiați nu ne vor întotdeauna binele. Prietenii, rudele, partenerii sau colegii de serviciu pot recurge la strategii care să reducă sau chiar să anuleze stima de sine a celor din jur. Acestea sunt tehnici de manipulare, folosite de mincinoșii patologici sau de narcisiști și nu este întotdeauna ușor să-ți dai seama că ești victima acestor comportamente. Cu toate acestea, este important să învățăm să recunoaștem astfel de tehnici, deoarece ele ne-ar putea dăuna mai grav decât ne închipuim.
Prin urmare, este important să învățăm să ne dăm seama când suntem victime ale comportamentelor toxice și patologice, când ne confruntăm cu forme de manipulare cu consecințe pe termen lung și pe care putem învăța să le gestionăm prin experiență.
Există oameni care încearcă să manipuleze din cauza stimei de sine scăzute și din nevoia de a se hrăni din slăbiciunile sau nefericirea celorlalți. Scopul lor este de a-i face să se simtă și mai slabi, să-și piardă stima de sine și să se considere vinovați pentru greșeli pe care nu ei, ci tocmai manipulatorii le-au făcut.
Manipularea poate avea o influență asupra diferitelor sfere ale personalității noastre, de la manipularea emoțională la manipularea psihologică. Manipulatorul patologic încearcă, de fapt, să găsească “butoanele”, adică punctele slabe ale victimelor, de care să se folosească pentru a-și atinge scopul.
Pentru ca manipularea să aibă succes, manipulatorul își ascunde agresivitatea și nu își dezvăluie intențiile reale. El are capacitatea de a identifica slăbiciunile victimelor sale și, pornind de la aceste slăbiciuni, să creeze adevărate scheme de manipulare.
Insensibilitate, lipsa sentimentului de vinovăție, detașare emoțională: manipulatorul nu are nicio reținere în a-i face rău victimei dacă acest lucru servește scopului său.
Manipulatorul trebuie să fie și un bun comunicator (și victima trebuie să fie dispusă să asculte). Asta pentru că este necesar ca ideile exprimate, chiar dacă sunt simple, să valorifice latura emoțională și psihologică a victimei, într-o manieră convingătoare, care vizează schimbarea atitudinii acesteia.
S-a dovedit, de exemplu, că, dacă li se face un favor, oamenii simt nevoia să se revanșeze - “să-și întoarcă favorul”. Dar acest sentiment poate fi periculos pentru că te poate face să te simți îndatorat pentru favoruri pe care nu le-ai cerut și le accepți doar dintr-un sentiment de reciprocitate. Acest tip de mecanism este folosit și în domeniul marketingului și comerțului: de exemplu atunci când se oferă, gratuit, mostre dintr-un anumit produs, în speranța de a încuraja o achiziție.
Indivizii pot fi influențați de mase, tocmai pentru că avem tendința de a crede că, dacă majoritatea oamenilor fac sau cred ceva, acel ceva trebuie neapărat să fie adevărat. De fapt, după acest principiu se nasc și se consolidează modele - îmbrăcăminte, pantofi, coafură etc.
Ceea ce provine dintr-o “sursă autorizată” sau de la un personaj important este mai ușor de crezut, fiind, “de la sine înțeles” că astfel de persoane și/sau instituții sunt mai credibile. Astfel de instituții sau oameni tind, așadar, să aibă o mai mare putere de convingere.
De exemplu, în marketing și comerț, prezentarea unui produs ca fiind “unic” și “extraordinar” îi poate face pe oameni să aibă tendința de a cumpăra impulsiv, exagerat, mânați de grija că nu-l vor mai găsi, deși, în realitate nu au nevoie de el.
Mulți manipulatori nu sunt siguri pe propriile judecăți, prin urmare, își “proiectează” greșelile, frustrările și neîmplinirile asupra celorlalți, făcându-i să se simtă vinovați. În acest fel, manipulatorul încearcă să întoarcă situația în favoarea lui, nu doar pentru a demonstra că are dreptate, ci pentru a-i face rău celuilalt.
Una dintre cele mai utilizate tehnici este de a deforma realitatea: strategia “gaslighting” (o formă de abuz psihologic în care victima este supusă îndoielii față de propria memorie, percepție și sănătate mintală) este folosită pentru a destabiliza și a-l face pe celălalt să creadă că trăiește într-o realitate imaginară. Una dintre cele mai folosite fraze: “Totul este o născocire a imaginației tale”.
Mulți manipulatori sunt maeștri în folosirea cuvintelor. Ei își creează o rețea de fraze și expresii care blochează și derutează victima. Folosesc adevărate monologuri, întrerupându-l pe celălalt, împiedicându-l să-și exprime părerea și reușind să acapareze și să controleze conversația. Alternativ, manipulatorul poate încerca să adauge cuvinte pe care interlocutorul său nu le-a spus niciodată, interpretându-i gândurile într-un mod distorsionat.
Când manipulatorul realizează că tehnicile sale nu au efectul dorit, insultă sau tace. În acest al doilea caz, victima se simte neputincioasă și vinovată. Scopul manipulatorului este de a umili cealaltă persoană și de a o face să se simtă vinovată pentru că nu s-a supus dorințelor și tehnicilor de manipulare.
Unul dintre cei mai subtili manipulatori este individul care pare a fi foarte prietenos și înțelegător cu ceilalți, dar care, de fapt, poartă o mască. Deși pretinde că se bucură de succesele sau realizările celuilalt, el încearcă, în realitate, să-i insufle îndoială sau, într-un mod subtil, să-i distrugă sentimentul de satisfacție, descurajându-l și determinându-l, astfel, să se izoleze de prieteni și de familie. Ar putea încerca să te convingă că cei dragi nu te înțeleg sau că vor să te controleze. Scopul este de obicei să te despartă de oamenii care și-ar putea da seama că ești manipulat.
Or, omul este o ființă socială, iar o parte din imaginea pe care o avem despre noi înșine este proiectată de relațiile pe care le întreținem. Nu numai atât: afecțiunea, prietenia, comunicarea și multe alte aspecte sunt fundamentale pentru ființele umane. O persoană izolată de lume pentru o perioadă lungă de timp va începe să aibă percepții distorsionate asupra realității, își va lăsa imaginația și anxietățile să o ia razna, ajungând până la punctul de a deveni victima propriilor gânduri.
Psihologii au studiat, pe de altă parte, “gândirea de grup” (“groupthinking”), care apare atunci când, prin “constrângeri subtile”, un membru al grupului este împiedicat să-și exercite pe deplin propria puterea critică și să-și exprime deschis dubiile, dacă majoritatea a ajuns la consens. De exemplu, dacă un individ din grup este etichetat într-un anumit mod, el se va identifica, în timp, cu acea etichetă și o va accepta. Prin urmare, grupul poate influența nu numai modul în care individul percepe realitatea, ci și modul în care se percepe pe sine. Gândirea de grup este un fenomen care apare atunci când un grup de indivizi ajunge la consens, fără raționamente critice sau evaluarea consecințelor sau a alternativelor, și se bazează pe o dorință comună de a nu “strica” echilibrul unui grup de oameni. Această dorință creează o dinamică, în cadrul unui grup, prin care creativitatea și individualitatea tind să fie înăbușite pentru a evita conflictele.
Formele de manipulare care stau la baza proceselor de control și de supunere a victimei sunt diferite și complicate, dar principalul fapt este că manipulatorul va încerca să deterioreze percepția asupra sinelui a persoanei manipulate pentru a prelua controlul, făcându-o să creadă că nu are dreptate sau că este bolnavă. În mod normal, acest tip de manipulare generează apoi o dependență de care victima nu se mai poate elibera și nu mai judecă obiectiv și clar realitatea.
După ce criterii își alege manipulatorul victima ideală? În mod normal, un narcisist sau un mincinos patologic își alege victimele pe baza anumitor slăbiciuni ale acestora, pe care le descoperă și le exploatează: persoane naive, care nu pot percepe răul în alții și cred că ceilalți sunt întotdeauna onești; oameni care cred că nu merită dragoste sau nu sunt siguri de ei înșiși, persoane care suferă de anumite forme de dependență și tind să depindă de ceilalți pentru a-și găsi un echilibru emoțional - toți aceștia sunt mai ușor de manipulat și de convins, iar manipulatorul îi va putea influența cu ușurință.
Singurătatea sau căutarea constantă a aprobării din partea celorlalți te pot face, de asemenea, ușor de manipulat.
Manipularea poate avea loc în orice mediu relațional, de la muncă la relațiile de prietenie, în viața conjugală etc. și se poate prezenta printr-o varietate de simptome, culminând cu anxietatea generalizată, oboseala, epuizarea, justificarea atitudinilor manipulatorului, pierderea interesului pentru alte lucruri, uitarea evenimentelor sau atitudinilor din trecut.
Nivelul suprem de manipulare este faza de predare/abandon, în care persoana manipulată este total subjugată de manipulator, simțindu-se chiar demnă de tratamentul oribil la care este supusă. Simptomele in aceasta fază sunt: depresie, anxietate si atacuri de panică, apatie, stres, tulburări psihosomatice, frică, angoasă, gânduri suicidare.
Ieșirea dintr-o perioadă de manipulare psihologică este dificilă, deoarece principalele tehnici se bazează pe forme de denaturare a realității și anihilarea identității și stimei de sine a persoanei, precum și pe o formă de dependență. De aceea este necesar un lung proces de reconstrucție și conștientizare a propriei ființe, cu atât mai mult cu cât manipularea poate fi uneori suficient de subtilă pentru a rămâne nerecunoscută.
Ca în orice proces psihologic, primul pas spre îmbunătățire și începerea recuperării este acceptarea a ceea ce s-a întâmplat. Pentru a ieși din zona manipulării, vom lucra apoi la alte procese, precum recunoașterea strategiilor manipulative, reconstrucția emoțională și respectul de sine. Un tratament de specialitate poate fi de ajutor pentru a putea procesa și depăși acest moment.
Nu vă lăsați la mila manipulatorului, cereți ajutorul unui specialist - este sfatul psihologilor. (surse documentare - guidapsicologi.it, psychcentral.com, verywellmind.com; foto - pixabay.com)
Documentar de Ileana Sandu
