Climatul glacial nu i-a speriat pe Homo sapiens: grupuri de “pionieri” ai omului modern s-au aventurat în nord-vestul Europei în urmă cu 45.000 de ani, cu câteva mii de ani înainte ca Neanderthalienii să dispară de pe continent, potrivit unor studii publicate miercuri, informează AFP.
Niciodată urme atât de vechi ale omului modern nu au fost identificate în această regiune a Europei. Această descoperire majoră rafinează scenariul populării continentului european de către specia noastră, care a sfârșit prin a înlocui populațiile locale de Neanderthalieni, la fel ca toate celelalte linii umane arhaice de pe întreaga planetă.
În Europa, “acest fenomen de înlocuire s-a întins pe mai multe mii de ani, între Paleoliticul mijlociu și Paleoliticul târziu”, a explicat paleoantropologul Jean-Jacques Hublin, directorul departamentului de evoluție umană de la Institutul Max-Planck din Leipzig, autorul principal al unuia dintre cele trei studii publicate în revista Nature.
Pentru o vreme, Homo sapiens și Neanderthalienii au coexistat, fără să se cunoască exact unde sau cum. Dovezi arheologice au dezvăluit prezența unor culturi diferite în zone geografice bine delimitate, în timpul acelei perioade de tranziție.
Însă identificarea autorilor acelor culturi reprezintă o dilemă întrucât rămășițele pământești ale oamenilor străvechi sunt rare.
Paleontologii sunt interesați în special de cultura Lincombian-Ranisian-Jerzmanowicien (LRJ), un tip de unealtă din piatră tăiată. Descoperită în mai multe situri la nord de Alpi, într-o fâșie cuprinsă între Anglia și Polonia, a fost datată între 45.000 î.Hr. și 41.000 de ani î.Hr.
Frig siberian
Conform noilor descoperiri, pare mai plauzibil ca Homo sapiens să fi populat continentul european mai degrabă prin “vălușoare” succesive și care au fost mai vechi decât se credea până acum.
În timpul incursiunii lor în nordul Europei în urmă cu 45.000 de ani, strămoșii noștri au putut foarte bine să coexiste cu “verișorii” lor Neanderthalieni, ai căror ultimi supraviețuitori au dispărut în sud-vestul continentului acum 40.000 de ani.
Studiile publicate în revista Nature descriu “pionieri” care riscau și înfruntau un climat rece, echivalent cu cel al Siberiei sau din nordul actualei Peninsule Scandinave, a explicat într-un comunicat Sarah Pederzani, care a condus cercetările din jurul sitului Ranis.
Acei Homo sapiens trăiau în mici grupuri mobile, nu ocupau decât în mod efemer peșteri în care mâncau carnea animalelor vânate (reni, cai...).
“Cum au avut acești oameni veniți din Africa ideea de a merge spre zone cu temperaturi atât de extreme?”, s-a întrebat profesorul Hublin.
În orice caz, ei posedau o capacitate tehnică și o “reziliență față de climatul rece” despre care se credea până acum că s-ar fi dezvoltat “cu câteva mii de ani mai târziu” la Homo sapiens, a adaugat Sarah Pederzani. Neanderthalienii, despre care se presupune că erau obișnuiți cu frigul, probabil că nu aveau aceste avantaje.
