Ucraina, Republica Moldova și Georgia au primit, ieri, vești bune privind eforturile lor de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce țări din regiunea “volatilă” a Balcanilor, care așteaptă de ani buni să devenă membre ale celui mai mare bloc comercial din lume, se pare că mai au de stat la coadă.
Într-o serie de rapoarte privind progresele înregistrate, puterea executivă a UE a recomandat ca Ucrainei, devastată de război, să i se permită să inițieze discuții de aderare, “odată ce vor fi remediate unele deficiențe”.
Comisia Europeană a lăudat Ucraina, invadată anul trecut de trupele rusești, spunând că guvernul “a dat dovadă de un nivel remarcabil de forță instituțională, hotărâre și capacitate de funcționare”. Dar a precizat că discuțiile ar trebui să înceapă numai după ce vor fi rezolvate chestiuni legate de corupție și neclaritățile privind legislația vizând minoritățile naționale.
Un mesaj privind aderarea a fost transmis și Republicii Moldova.
Georgiei i s-a comunicat că va fi desemnată, oficial, drept țară candidată, după ce va rezolva unele deficiențe, inclusiv în lupta împotriva corupției și în materie electorală. Asta nu înseamnă că discuțiile de aderare vor începe curând.
Se așteaptă ca liderii UE să decidă dacă aprobă aceste recomandări, în cadrul unui summit de la Bruxelles, în perioada 14-15 decembrie. Nu există însă nicio garanție că vor fi de acord în unanimitate, știut fiind că Ungaria și Slovacia, de exemplu, sunt deosebit de reținute cu ??privire la aspirațiile Ucrainei.
Timp de 20 de ani, perspectiva aderării la UE a fost un motor puternic al reformei pro-democratice în țările care doresc să adere. Dar cele din Balcani - Albania, Bosnia, Muntenegru, Serbia și Kosovo - au fost, pe parcurs, descurajate de eșecul blocului de a-și respecta promisiunile privind aderarea.
Bosnia rămâne afectată de diviziuni etnice care fac din reformă o provocare aproape imposibilă. Comisia a spus că ar trebui să înceapă discuțiile de aderare numai după ce se vor face mai multe progrese, exprimându-și îngrijorarea cu privire la sistemul de justiție și la alte neajunsuri privind respectarea drepturilor în zona sârbească a țării.
Cu puțin înainte de anunțarea acestor recomandări, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat un turneu în țările din Balcani, pentru a promova un plan de creștere economică, plan ce prevede granturi europene în valoare de 6 miliarde de euro (6,4 miliarde de dolari) și alte forme de sprijin, în schimbul accelerării reformelor în regiune.
Luna trecută, un înalt oficial al UE a spus că unele țări din Balcani “continuă să se considere în centrul atenției noastre și refuză să accepte sau să admită că, de fapt, este vorba de Ucraina”. Înaltul oficial a cerut anonimatul pentru a vorbi sincer despre această problemă sensibilă din punct de vedere politic.
El a spus că mulți oficiali UE care lucrează cu Ucraina sunt de acord că Kievul “demonstrează tot ceea ce ne lipsește în Balcani: energie, angajament, entuziasm”.
Între timp, speranțele Turciei par să fie blocate: aceasta a început discuțiile de aderare la UE în 2005, dar acestea abia dacă au avansat în ultimii ani. Raportul privind Ankara este unul “sumbru”, în ciuda dependenței UE de Turcia pentru a împiedica intrarea migranților în Europa.
Comisia a remarcat “deficiențe grave în funcționarea instituțiilor democratice din Turcia”, atât în privința respectării drepturilor omului, cât și în lupta împotriva corupției. (sursa - Associated Press - apnews.com)
