România își dorește pentru Moldova și Ucraina ca aderarea la Uniunea Europeană să se producă repede, dar asta nu înseamnă “de azi pe mâine”, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe comune cu prim-ministrul belgian Alexander de Croo, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în Regatul Belgiei.
El a fost întrebat despre discuțiile la zi despre lărgirea Uniunii Europene. “Pozițiile noastre nu sunt contrare, ca să nu ne înțelegem greșit. Este vorba acum de începerea negocierilor de aderare. Noi știm că aceste negocieri de aderare durează ani de zile, știm din experiența proprie și vedem bunăoară că pentru unele state din Balcanii de Vest ele durează deja foarte mult. Evident că noi ne dorim să înceapă rapid negocierile. Asta nu înseamnă aderare, înseamnă negocierile și pregătirea pentru aderare. Noi, în România, ne dorim, de exemplu, pentru Moldova și Ucraina, ca aderarea să se producă repede, dar asta nu înseamnă de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.
El s-a declarat de acord că Uniunea trebuie, la rândul ei, să facă niște modificări. “În paralel, sunt perfect de acord că Uniunea trebuie, la rândul ei, să facă niște modificări și, dacă îmi este permis să repet ce am spus la ultimul Consiliu informal din Granada, nu doar candidații trebuie să fie pregătiți pentru aderare, ci și noi, care suntem deja Uniunea Europeană, trebuie să ne pregătim suplimentar pentru această aderare”, a afirmat Iohannis.
În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplinește condițiile rămase privind combaterea corupției și întărirea standardelor de protecție a minorităților. În cazul Republicii Moldova, aceste condiții se referă la combaterea corupției și ameliorarea reglementărilor financiare. (Agerpres)
Cooperarea militară ruso - chineză, din ce în ce mai importantă
Cooperarea militară dintre Rusia și China este “din ce în ce mai importantă”, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin, dând asigurări în același timp că cele două țări nu încearcă să creeze o alianță similară cu cele din perioada Războiului Rece, potrivit AFP.
“Contactele noastre în domeniul militar și tehnico-militar devin din ce în ce mai importante”, a spus Putin, în timp ce îl primea la Moscova pe generalul chinez Zhang Youxia, vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale.
“Rusia și China nu construiesc o alianță militară în stilul Războiului Rece”, a adăugat el, ca răspuns direct la temerile occidentale.
Cooperarea promovată de Vladimir Putin este văzută ca un semnal de avertizare de către țările occidentale, care doresc să împiedice China să ofere sprijin major Rusiei în ofensiva sa din Ucraina.
Miercuri, G7 a cerut Beijingului “să nu ajute2 Moscova în conflict.
Președintele rus, la rândul său, a declarat că NATO încearcă “să-și depășească cadrul geografic” și că Washingtonul caută să “creeze noi alianțe” în Asia.
“Vedem toate acestea și, împreună cu prietenii noștri, răspundem calm, într-un mod echilibrat, consolidând capacitățile noastre de apărare”, a spus el.
Noul guvern Slovac a blocat o livrare importantă de arme către Ucraina
Guvernul slovac a decis miercuri să blocheze o livrare importantă de arme către Ucraina, care fusese planificată de executivul anterior, o hotărâre conformă angajamentelor noului premier Robert Fico, relatează AFP.
“Guvernul nu aprobă propunerea de a dona Ucrainei echipamente militare” în valoare de 40,3 milioane de euro, se precizează pe site-ul său oficial.
Această propunere pentru cel de-al 14-lea pachet de ajutor întocmită de fosta conducere a Ministerului Apărării includea livrarea de muniție de 7,62 mm și de calibru mare pentru tunuri de 125 mm, precum și rachete pentru apărarea aeriană, mortiere și mine.
Noul guvern de coaliție, învestit la sfârșitul lunii octombrie, condus de Robert Fico și care include un partid de extremă dreapta pro-rus, a anunțat că ajutorul pentru Ucraina se va limita de acum înainte la “ajutor umanitar și civil”.
Robert Fico a declarat marți că, “dacă o companie (slovacă) vrea să fabrice arme undeva și să le furnizeze (Ucrainei), nimeni nu o va opri”.
De la începutul războiului lansat de Rusia în Ucraina, Slovacia a livrat Kievului echipamente militare în valoare de aproximativ 671 de milioane de euro.
Războiul Israel - Hamas: Bombardamentele, de ambele părți, constituie “crime de război”
Bombardamentele generalizate asupra locuințelor și infrastructurilor civile în Fâșia Gaza, precum și tirurile nediscriminatorii de rachete lansate de (gruparea islamistă) Hamas constituie “crime de război”, a declarat miercuri un expert independent al Națiunilor Unite, citat de France Presse.
De o lună, atacurile israeliene în Fâșia Gaza au distrus circa 45% din unitățile locative de pe teritoriul palestinian, susține Balakrishnan Rajagopal într-un comunicat, distrugeri care - în opinia sa - duc la “un cost enorm în vieți omenești”.
Raportorul special al ONU pentru o locuință adecvată a subliniat că bombardamentele asupra imobilelor de locuit, bunurilor și infrastructurilor civile sunt strict interzise de dreptul internațional.
“Desfășurarea de ostilități știind că vor distruge și avaria în mod sistematic casele și infrastructura civilă, făcând un oraș întreg - cum ar fi orașul Gaza - nelocuibil pentru civili, este o crimă de război”, a spus el.
Atunci când astfel de acte sunt “îndreptate împotriva unei populații civile, ele constituie, de asemenea, crime împotriva umanității”, a adăugat Rajagopal.
Expertul a subliniat de asemenea că locuințele civile în Israel nu sunt în mod evident obiective militare, avertizând că tirurile de rachete lansate “în orb” și continuu de către Hamas și alte grupări constituie de asemenea o “crimă de război”.
Netanyahu: “Nu ne vom opri”
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că atacurile forțelor aeriene, navale și terestre israeliene asupra Fâșiei Gaza sunt un “succes extraordinar”, la o lună de la începutul războiului împotriva grupării islamiste Hamas. “Aș dori să vă spun că ceea ce vedem pe teren, din rapoartele pe care le primim eu și cabinetul de război și din discuțiile cu comandanții și soldații, este un succes extraordinar”, a spus Netanyahu, care a vizitat baza militară Tzelim, situată la circa 25 de kilometri de Fâșia Gaza. “Nu intenționăm să ne oprim, intenționăm să continuăm până la final”, a subliniat el, pe fondul presiunii internaționale tot mai mari pentru o încetare umanitară a focului în Fâșia Gaza, unde aproximativ 1,5 milioane de palestinieni au fost strămutați, în contextul colapsului spitalelor și al penuriei de apă potabilă, alimente, medicamente, electricitate și combustibil.
(Sursa: Agerpres)
